2016 – Un an teribil pentru sectorul energetic din România

Anul 2016 a adus ieșirea Hidroelectrica din insolvență după patru ani, însă a fost marcat în principal de probleme în sectorul energetic românesc.

Complexul Energetic Hunedoara a intrat și ieșit forțat din insolvență de două ori, ELCEN și RADET au intrat și ele în insolvență din cauza poverii datoriilor, Regia Autonomă de Activități Nucleare (RAAN) a primit verdictul final de lichidare, iar Compania Națională a Uraniului a trebuit să primească ajutor de stat de la Guvern pentru a funcționa la cota de avarie.

Complexul Energetic Hunedoara, ”bombă socială”

Complexul Energetic Hunedoara și-a depus cererea de insolvență în decembrie 2015, statul propunându-l ca administrator judiciar pe Remus Borza, cel care a gestionat și insolvența Hidroelectrica. Compania a intrat oficial în procedură în 7 ianuarie 2016, însă administratorul judiciar numit a fost casa de insolvență GMC Craiova. Ulterior, la sesizarea sindicatelor, societatea a ieșit din insolvență în data de 3 mai 2016.

DNA cere o pedeapsă de nouă ani şi patru luni de închisoare pentru Dan Şova, în…

CFR Marfă a semnat un acord pe patru ani cu CET Govora pentru transportul de cărbune

Societatea a reintrat în insolvenţă în data de 23 iunie și tot GMC Craiova a fost desemnat administrator provizoriu. Compania a ieșit iarăși din insolvență în data de 8 noiembrie.

Compania realizează aproximativ 5% din producţia de energie electrică a ţării şi este şi singurul furnizor de energie termică din Valea Jiului. Societatea a acumulat pierderi de 1,66 miliarde de lei în anul 2015 și de 352 milioane de lei în anul 2014.

La Complexul Energetic Hunedoara lucrează în prezent circa 6.150 de angajaţi la minele de cărbune Lupeni, Lonea, Livezeni şi Vulcan şi la termocentralele Mintia şi Paroşeni.

Victor Grigorescu, ministrul Energiei, a propus ca soluţie formarea unei noi structuri, în care să intre cele două grupuri termo viabile de la Paroşeni şi Deva, şi cele două mine viabile – respectiv Livezeni şi Vulcan, dar fără datorii. În schimb, minele Lonea şi Lupeni erau considerate fără viitor şi vor fi închise.

Complexul Energetic Oltenia, restructurări și probleme de corupție

Complexul Energetic Oltenia, al doilea producător de electricitate din țară, după Hidroelectrica, a bifat încă un an de scandaluri și restructurări. Complexul Energetic Oltenia a fost format în anul 2011 prin fuziunea termocentralelor Turceni, Rovinari și Craiova cu Societatea Națională a Lignitului Oltenia. Compania realizează circa 20-25% din necesarul de electricitate al țării noastre. Societatea a acumulat în ultimii doi ani pierderi totale de 1,7 miliarde de lei. Societatea se află într-un amplu proces de restructurare, urmând să renunțe la 2.000 de salalariați din cei 15.000 pe care îi are.

Numit în locul lui Laurențiu Ciurel la conducerea companiei la finele lui 2015, managerul interimar, Laurențiu Ciobotărică, a fost implicat într-un dosar penal. Acesta a fost reţinut în luna mai de poliţiştii gorjeni pentru 24 de ore pentru abuz în serviciu. El era acuzat că a acordat suma de 120.000 lei unui membru al directoratului companiei ca să demisioneze. Dosarul – instrumentat de procurorii Parchetului Târgu-Jiu – a fost declinat apoi către Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) Craiova.

Ulterior, din iunie, conducerea companiei a fost preluată de către Ionel Ilie, șeful diviziei energetice a companiei. De asemenea, și Daniel Antonie – șeful diviziei miniere a Complexului Energetic Oltenia, are un dosar deschis de către DNA pentru abuz în serviciu. Este vorba de achiziția de 272 de furtnurui pentru stingerea incendiilor și 170 de truse medicale la prețuri supraevaluate. Prejudiciul este estimat de către procurori la 415.000 de lei.

Pe lângă problemele juridice ale conducerii, compania s-a trezit și cu probleme de patrimoniu. Aceasta a ajuns să dețină proprietăți precum biserici, cimitire, școli sau drumuri, proprietăți din care nu numai că nu câștigă nimic, dar pe acestea trebuie să plătească impozite sau să le întrețină, ajungând acum să atârne greu în costul pe fiecare MWh produs.
”Complexul Energetic Oltenia are o grămadă de active care nu sunt core-business (afacerea de bază – n.r.). Au cimitire, biserici, şcoli, clădiri, drumuri naţionale. Le păstrează în patrimoniu, plătesc taxe, au obligaţia de a le întreţine”, declara în data de 28 octombrie Corina Popescu, secretar de stat în Ministerul Energiei. ”În momentul în care un sat se strămută dintr-o parte în alta, complexul energetic îşi asumă toate costurile legate de aceste strămutări”, a spus Popescu.
”Sunt nişte bani care nu au legătură cu domeniul lor de activitate, dar care pun presiune pe ceea ce produc ei, în costul megawatt-ului aceste costuri se reflectă. Au multe alte costuri care nu ar trebui să fie acolo”, a punctat oficialul.
Ea a mai spus că există mai multe autorități locale care vor să preia aceste proprietăți, dar acestea vor să le preia gratis, în vreme ce Curtea Constituțională a decis că trebuie o ”justă despăgubire” pentru astfel de cazuri.

RAAN, în faliment

Tot în luna ianuarie, judecătorul sindic a pronunțat falimentul Regiei Autonome de Activități Nucleare (RAAN). Aceasta se afla în insolvență din 2013. Regia producea apă grea pentru reactoarele nucleare de la Cernavodă, dar și apă caldă și căldură pentru municipiul Drobeta Turnu Severin.
De-a lungul anului, angajații RAAN au protestat de mai multe ori din cauză că nu și-au primit salariile restante. De asemenea, intrând în faliment autoritățile locale s-au trezit și cu o mare problemă: termocentrala de la Halânga, care încălzea orașul, nu putea fi pornită. Situația a fost remediată în luna noiembrie pentru ca orașul să nu dârdâie de frig în această iarnă.

Lichidatorul judiciar – avocatul Remus Borza, cel care a gestionat și insolvența Hidroelectrica – vrea să separe activele companiei astfel încât termocentrala de la Halânga să producă în continuare energie termică pentru municipiul Drobeta Turnu Severin, în timp ce o altă societate ar trebui să managerieze apa grea de pe platforma industrială.
Însă această societate de managerieze a apei grele nu a fost înființată nici până acum, din cauza lentorii cu care se mișcă autoritățile.

CNU, probleme grave

Compania Națonală a Uraniului (CNU) nu este în insolvență, dar are probleme foarte grave. Societatea deţine o serie de exploatări de uraniu la Crucea, în judeţul Suceava, dar şi o uzină de preparare a acestuia, la Feldioara, în judeţul Braşov. CNU a furnizat până la finele anului trecut materia primă utilizată în reactoarele de la Cernavodă pentru producerea energiei electrice.

Aceasta a ajuns în criză după ce a pierdut un proces cu Curtea de Conturi şi a fost obligată în justiţie să plătească o serie de sume. În total, au fost calculate provizioane în valoare de 125,7 milioane de lei, astfel că societatea a înregistrat în 2015 pierderi de 138 de milioane de lei. Din cauza provizioanelor, societatea a fost forţată să crească preţul concentratului de uraniu pe care îl livra către Nuclearelectrica, singurul său client. Iar din cauza majorării de preţ, Nuclearelectrica a semnat un contract cu societatea Cameco, din Canada. Astfel, CNU și-a pierdut singurul său client.

Guvernul a adoptat în octombrie o Ordonanţă de Urgenţă prin care Compania Naţională a Uraniului va primi un ajutor de salvare în valoare de 62 de milioane de lei.

Mina de uraniu de la Crucea, din judeţul Suceava, este aproape epuizată, iar CNU ar trebui să deschidă o nouă exploatare, în judeţul Neamţ, unde a fost descoperit un zăcământ important. Însă investiţia este una de mare valoare, cu termen de realizare de câţiva ani.

De asemenea, din cadrul CNU au dispărut efectiv două fabrici de la Feldioara, în judeţul Braşov. Acestea nu mai există fizic pe amplasament, dar apar în continuare în acte. Potrivit lui Gelu Mărăcineanu, fost directorul general al CNU, prejudiciul este evaluat la 47 de milioane de dolari.

ELCEN și RADET, pierderi la pachet

Electrocentrale București (ELCEN), producătorul de energie termică al Capitalei, și RADET – distribuitorul de căldură, au intrat și ele în insolvență la începutul lunii octombrie.

ELCEN deţine patru termocentrale situate în Bucureşti, respectiv CET Vest, CET Sud, CET Progresu şi CET Grozăveşti, plus o uzină de reparaţii. Compania este cel mai mare producător de energie termică din ţară, cu o cotă de 40% şi asigură 90% din producţia de agent termic din Bucureşti, dar şi 4,8% din producţia naţională de electricitate.
Compania are de recuperat 3,6 miliarde de lei de la RADET şi are la rândul său datorii de 1,6 miliarde de lei, în principal către Romgaz, Distrigaz Sud și Transgaz.

RADET se află în subordinea Consiliului General al Municipiului Bucureşti şi este administratorul celui mai mare sistem de termoficare din România, având 987 de kilometri de conducte termice primare şi 2.964 de kilometri de conducte secundare.
La RADET sunt conectate 565.000 de apartamente, iar în acestea traiesc 1,25 milioane de persoane.
Guvernul și Primăria Capitalei au deblocat recent situația financiară prin adoptarea unui mecanism care permite autorităților locale să plătească direct în conturile Romgaz sumele necesare pentru gazul consumat la producerea de agent termic.

CET Govora, intrată în insolvență

Tot din capitolul energiei termice trebuie notată insolvența CET Govora, compania care alimenta cu apă caldă și căldură municipiul Râmnicu Vâlcea și furnizează abur tehnologic către Oltchim și Uzinele Sodice Govora.
Compania are 1.600 de angajați și a intrat în insolvență în luna mai, fiind numit administrator judiciar Remus Borza. Acesta afirma că a găsit societatea producând energie cu 260 de lei pentru un MWh, în timp ce preţul mediu din piaţă este cuprins între 130 şi 150 de lei/MWh.
Borza a denunțat contractul cu Uzinele Sodice Govora și a renegociat contractul cu Oltchim. Ulterior, compania a semnat un nou contract cu polonezii de la Ciech Soda, proprietarul Uzinelor Sodice Govora, în valoare de 360 de milioane de euro, pe zece ani.

Hidroelectrica a ieșit din insolvență, dar a intrat Hidroserv

Singura veste bună din domeniul energetic în acest an este ieșirea Hidroelectrica din insolvență. Aceasta a intrat în procedură în anul 2012, iar în cei patru ani a reziliat contractele păguboase cu ”băieții deștepți”, a renegociat circa 500 de contracte și s-a restructurat.
Compania a câștigat toate procesele deschise de către traderii de energie împotriva sa, ultimul fiind cel cu Energy Holding, câștigat în luna octombrie.

Potrivit estimărilor Euro Insol, administratorul judiciar al companiei, Hidroelectrica a pierdut în perioada 2006 – 2012 peste un miliard de euro din derularea contractelor denunţate cu „băieţii deştepţi“ şi ar fi pierdut încă pe atât până în 2018 – 2019, când expirau contractele.

Pe perioada insolvenţei, Hidroelectrica a devenit una dintre cele mai profitabile şi mai bogate companii de stat din România. Hidroelectrica a înregistrat în primele nouă luni ale acestui an un profit brut de 1,13 miliarde de lei, în creştere cu 30% faţă de perioada similară a anului trecut, în special ca urmare a creşterii producţiei de energie. Producătorul de energie are acum 3.200 de salariaţi, faţă de 5.239 salariaţi la momentul intrării în insolvenţă.

Compania a fost desemnată de curând drept cea mai valoroasă din România.

Dacă insolvența Hidroelectrica este un succes, Hidroserv – subsidiara sa de mentenanță – abia ce a intrat în insolvență în luna octombrie. Administrator judiciar a fost numită Casa de Insolvență Transilvania (CITR).
Hidroserva fost formată în anul 2013 prin fuziunea celor opt filiale anterioare de mentenanţă. La înfiinţare, noua companie a preluat atât activul, cât şi pasivul celor opt sucursale, inclusiv datorii de aproximativ 64 de milioane de lei. Hidroserv are acum circa 1.500 de salariaţi.
Sindicaliștii din cadrul companiei au dat vina pentru situația proastă a societății pe Remus Borza, fostul administrator judiciar al Hidroelectrica, pentru că a redus sumele alocate pentru mentenanță. Însă acesta a respins acuzațiile, afirmând că Hidroserv nu reușește să realizeze nici măcar lucrările pentru care există sume alocate.