Românii din străinătate au trimis în țară 2,2 miliarde de euro. De unde vin cei mai mulți bani și cât se câștigă în afară

Românii care muncesc peste hotare au trimis în țară, anul trecut, cu 10% mai mulți bani decât în 2014, conform datelor Oficiului European de Statistică (Eurostat).

Portugalia, Polonia, Marea Britanie și România conduc topul țărilor din UE cu cele mai mari sume intrate în țară din transferurile personale de fonduri. Astfel, anul trecut, în Portugalia s-au trimis de către cei care muncesc în afara țării 3,3 miliarde de euro, Polonia a avut intrări de peste 3,15 miliarde de euro, Marea Britanie 2,7 miliarde de euro, urmată de România și Italia, cu aproape 2,2 miliarde euro fiecare.

Din totalul sumelor trimise în țară de românii care muncesc în străinătate, peste 1,63 miliarde euro au venit din spațiul intracomunitar, iar alte 539 milioane euro au fost generate din afara UE.

Majoritatea transferurilor personale constau din fluxurile de bani trimise de migranți în țara lor de origine, potrivit comunicatului remis de Eurostat.

Cine e vedeta care a recunoscut că a mers la Survivor pentru bani: „Sunt un trofeu”

Câți bani a primit Neil Lennon de la Rapid după ce a fost dat afară! Se…

Din ce țări pleacă cei mai mulți bani

Topul țărilor din care au plecat cei mai mulți bani prin transferurile personale este condus de Franța, cu un total de circa 10 miliarde de euro, urmată de Regatul Unit, cu 7,7 miliarde euro, Italia, cu 6,4 miliarde €, Spania (6,2 miliarde €), Germania, cu 3,5 miliarde euro, și Olanda, cu ieșiri de 1,8 miliarde euro.

Cu un excedent de 1,74 miliarde de euro, rezultat din diferența dintre intrările și ieșirile de bani din țară, România se află pe locul trei în topul statelor membre UE cu cel mai mare surplus din transferurile personale de fonduri. Polonia și Portugalia ocupă primele două poziții în top, cu excedente de 2,97 miliarde de euro și, respectiv, 2,78 miliarde de euro.

La polul opus se află Franța, care a înregistrat de departe cel mai mare deficit din UE (- 9,5 miliarde €), urmată de Regatul Unit, cu un deficit de 5,0 miliarde de euro, Italia (- 4,2 miliarde €) și Germania (- 3,5 miliarde €).

Conform Eurostat, fluxurile de bani trimise în 2015 de către rezidenții UE într-o țară din afara spațiului intracomunitar au totalizat 31,3 miliarde de euro, cu peste 4% mai mul față de nivelul înregistrat în 2014. Pe de altă parte, intrările către UE s-au ridicat la aproape 11 miliarde de euro anul trecut, ceea ce a dus la un sold negativ de 20,4 miliarde euro pentru UE cu restul lumii.

În ce țări se câștigă cel mai bine

România se află pe primele locuri în UE și în topul statelor cu cea mai mare pondere a persoanelor cu salarii mai mici față de media pe țară. Astfel, potrivit Eurostat, 24,4% dintre români au câștigat în 2014 două treimi sau mai puțin din veniturile medii brute pe oră la nivel național. Țara noastră este devansată din acest punct de vedere doar de Letonia, care 25,5% dintre angajați cu venituri mici. În topul țărilor cu număr mare de locuitori cu venituri mai mici față de medie se mai află și Lituania, cu 24% dintre angajați, și Polonia (23,6%), urmată de Estonia (22,8%), Germania (22,5%), Irlanda (21,6%) și Regatul Unit (21,3%).

La polul opus, cu mai puțin de 10% dintre angajați cu venituri mici, se află Suedia, cu 2,6%, Belgia (3,8%), Finlanda (5,3%), Danemarca (8,6%), Franța (8,8%) și Italia (9,4%).

Raportat la puterea de cumpărare, cel mai mare câștig salarial brut orar median național în UE a fost de 5 ori mai mare decât limita inferioară. Astfel, datele raportate în octombrie 2014 arată că cele mai mari câștiguri orare brute medii în raport cu standardul puterii de cumpărare s-au înregistrat în Danemarca, Irlanda, Belgia, Germania și Luxemburg, urmate de Olanda și Suedia. Bulgaria, România, Letonia și Lituania s-au aflat la coada clasamentului.

Însă, diferențele între statele membre sunt chiar mai mari atunci când câștigurile orare brute medii sunt exprimate în euro. Astfel, Danemarca se află în fruntea clasamentului, cu cel mai mare câștig salarial brut mediu, cu 25,5 euro pe oră, înaintea Irlandei (20,2 euro/ oră), Suedia (18,5 euro/ oră), Luxemburg (18,4 euro/ oră), Belgia (17,3 euro/ oră) și Finlanda, cu 17,2 euro pe oră. În schimb, cele mai mici câștiguri orare brute medii s-au înregistrat în Bulgaria (1,7 euro) și România (2 euro/ oră), urmate de Lituania (3,1 euro/ oră), Letonia (3,4 euro/ oră) și Ungaria (3,6 euro/ oră).

Practic, câștigul mediu brut orar din România este de aproape 13 ori mai mic față de salariul brut orar raportat în Danemarca, țara cu cel mai mare nivel din UE. De altfel, nivelul scăzut al salariilor a fost factorul determinant pentru milioane de români să plece în străinătate. Potrivit unui raport al Organizației Națiunilor Unite, citat de stirileprotv.ro, peste 3,4 milioane de români lucrează peste hotare, România fiind pe locul patru în topul țărilor din Europa cu cei mai mulți oameni care lucrează peste granițe, după Marea Britanie, Polonia și Germania.

Care sunt factorii care influențează nivelul salariului

La nivelul UE, 17,2% dintre angajați au avut, în 2014, salarii salarii mici față de medie. Diferențele sunt atât între sexe și grupe de vârstă, cât și în funcție de studii. Astfel, în 2014, 21,1% dintre femeile angajate din UE aveau salarii mai mici față de medie, spre deosebire de doar 13,5% dintre bărbați.

Cea mai mare pondere printre cei cu venituri mici, aproape o treime (30,1%), o au angajații cu vârste mai mici de 30 de ani, în timp ce doar 14% sau mai puțin dintre cei cu vârste între 30 și 59 de ani au salarii mai mici.

Nivelul de educație joacă, de asemenea, un rol important, probabilitatea de a obține câștiguri mai mari fiind direct proporțională cu nivelul de studii.Astfel, în Uniunea Europeană, 28,2% dintre angajații cu un nivel scăzut de educație au avut venituri reduse față de salariile medii, proporție care s-a redus la 20,9% pentru cei cu un nivel mediu de educație și la doar 6,4% pentru angajații cu un nivel de educație ridicat.

Totodată, și tipul de contract a avut un impact semnificativ. 31,9% dintre angajații cu un contract cu durată limitată de muncă au avut salarii mici, în 2014, în comparație cu 15,3% dintre cei cu contract pe durată nedeterminată.