#colectiv: România nu este nici azi pregătită să aibă grijă de marii arși. În țara noastră nu există niciun spital la standarde internaționale

Spitalul de Arși

La un an după Colectiv, România nu este încă pregătită să se îngrijească de marii arși.

În București există două spitale care au secții speciale pentru mari arși: Spitalul Floreasca, cu a sa celebră secție pentru marii arși care a costat ca echipare nouă milioane de euro, și Spitalul de Arși, care în momentul de față are secția Anestezie-Terapie Intensivă (ATI) închisă pentru renovare, după ce în vară au apărut două filmări controversate în presă. Una din acestea, publicată de Cătălin Tolontan, arăta un pacient de pe ATI în rănile căruia colcăiau viermi, și un al doilea film, realizat de ProTv, a arătat cum se plimbau gândacii prin spital. Condițiile mai mult decât insalubre dezvăluite în presă au obligat autoritățile să ia măsurile care ar fi trebuit luate cu ani în urmă. Astfel, primăria Sectorului 1 a alocat în jur de 250.000 de euro pentru renovarea secției ATI a Spitalului de Arși. Lucrările vor fi gata în decembrie, a declarat într-un interviu pentru vocea.biz directorul spitalului, doctorul Cristian Nițescu, medic primar în chirurgie plastică. Vizavi de filmările de atunci, Nițescu spune că nu au avut niciodată gândaci în spital și că pacientul acela nu a avut viermi.

Reporter: În ce stadiu sunt lucrările în momentul de față?

Cristian Nițescu: Se termină partea de construcție propriu-zisă, urmează utilitățile care probabil vor dura și ele, partea electrică și climatizarea.

Va fi gata până la Crăciun?

Sigur, noi sperăm și mai repede, dar nu depinde de noi.

În momentul de față, spitalul mai primește pacienți?

Avem pacienți pe celelalte secții, pe Chirurgie plastică și pe Arsuri.

Care era situația înainte să înceapă aceste renovări?

Situația era ca să zic așa… situația unui ATI relativ normal, nu neapărat pentru arșii mari pentru care trebuie să ai niște saloane dedicate. Înainte aveam câte doi pacienți în salon, acum va fi câte unul, ceea ce este mult mai bine. Instalația de climatizare, care fusese montată și care a funcționat o perioadă în 2009, nu mai funcționa și trebuia neapărat rezolvată această problemă pentru că se știe că un mare ars trebuie să stea la o temperatură constantă și destul de dedicată. Vor fi adăugate ușile etanșe care nu fuseseră prevăzute atunci când s-a făcut investiție de către Primărie prin Banca Mondială în 2009. În rest, era un ATI absolut normal ca să zic așa, deci nu avea niște probleme deosebite.

Dar filmulețul acela care a apărut în vară…

Pot apărea diverse filmulețe, ideea este că acele așa-zise larve nu au fost confirmate de Institutul de Medicină Legală după decesul pacientului, ceea ce ne înclină să credem că ele nu au existat cu adevărat.

Credeți că cineva le-a pus acolo?

Eu nu fac speculații.

Dar a mai existat, de asemenea, un film cu gândaci…

În momentul în care parchetul respectiv se desprinde datorită faptului că au trecut niște ani de zile, atunci sigur că în zonele respective care nu mai sunt etanșe și nu mai sunt curățabile foarte bine, pot exista diverse lucruri… eu nu am văzut filmul cu… ceea ce vă pot spune eu este că nu am avut… sau nu avem gândaci sau minunății de acest gen.

Cât de des ar trebui renovat un spital pentru a se elimina riscul de infecții? În străinătate le dărâmă cu totul și le reconstruiesc.

Sunt și multe legende, nu e chiar așa, în orice caz, dacă este vorba de o unitate de arși mari, este nevoie de o recondiționare o dată la doi ani.

Asta înseamnă dat jos totul până la cărămidă, dat cu flacără ca să ucidă piocianicul și alte bacterii…

Nu neapărat, sunt și multe legende. Nu sunt neapărat microbi în pereți așa cum se spune, dacă discutăm despre legende, haideți să facem un material despre legende, dacă vreți să discutăm normal, discutăm normal. Nu înseamnă că tot ce s-a spus și tot ce s-a scris este și adevărat, în momentul în care se aruncă cu… ce vreți dvs, nu are rost să ieși și să dezminți sau să spui niște lucruri care nu sunt adevărate pentru că oricum nu ești auzit și nu este nimeni interesat de acest lucru.

Dar există niște microbi rezistenți la toate antibioticele

Nu există, nu am avut niciodată un microb care rezistă la toate antibioticele, iarăși vorbim despre legende.

Câți pacienți veți putea primi pe ATI? Câte paturi veți avea?

Cinci saloane, cinci paturi.

Puteți să ne explicați, pe scurt, care sunt condițiile optime în care trebuie tratat un mare ars?

Condițiile optime în care trebuie tratat un mare ars sunt cele care se regăsesc într-un centru de arsuri care nu se găsește în România în momentul de față și nici nu cred că vor exista prea curând din cauze financiare.

Din punctul dvs de vedere, dacă se mai întâmplă un accident similar, credeți că ar trebui să reacționăm mai repede, să-i trimitem în străinătate imediat?

Din punctul meu de vedere, lucrurile ar trebui discutate și făcută o strategie pe termen mediu și lung.

Și asta ar însemna să cerem ajutor internațional având în vedere că noi nu avem un spital care să-i poată primi.

Și dacă l-am avea, nu ar fi mai mult de 10 locuri pentru că nicăieri în lumea asta, un centru de arși nu are mai mult de 10-15 locuri. În mod normal, într-o țară ca România ar trebui să existe cel puțin trei-patru centre de acest gen, deci ar trebui să ai 40-60 de paturi de arși mari și sigur că în momentul în care ar fi o deflagrație care depășește acest număr…

Clădirea în care funcționează Spitalul de Arși nu a fost proiectată pentru a fi spital, era o casă boierească

Toate spitalele din România nu sunt la standarde internaționale, nu există nici măcar unul singur care să fie la standard internațional în acest moment.

Din punctul dvs de vedere, ar trebui mutat cu totul spitalul din această clădire?

În mod normal ar trebui făcută o clădire, un pavilion cu două-trei etaje, gândit ca un centru de arși pe lângă un spital cu multidiciplinare.

De ce nu s-a făcut asta până acum?

Întrebați-i pe guvernanți.

Ați cerut până acum ajutor?

Dvs ce credeți? Întrebarea este retorică.

Dar după renovare, dacă o persoană iese de pe ATI și este internată pe o altă secție din spital…

Secțiile celelate respectă standardele unor secții normale, nu sunt niște secții care trebuie să aibă… orice secție de chirurgie este compatibilă cu o secție de chirurgie plastică sau de arsuri mici.

Care era rata de supraviețuire înainte de renovări?

Nu este un punct de vedere, este o realitate, rata de supraviețuire pe secția de ATI de mari arși era cam de 34-35%.

Și de anul viitor, de când veți avea noile facilități?

Nu știu să vă spun pentru că la patologia arsului nu vorbim de persoane tinere sau foarte active. De obicei, patologia arsului, cu anumite excepții cum a fost tragedia de la Colectiv, se adresează de obicei bătrânilor, neputincioșilor, pauperilor, deci o patologie a unor oameni care oricum au niște mari probleme de sănătate sau de vârstă.

Camelia Roiu: „Piocianicul nu este numai în secția de terapie, este în tot spitalul”

Într-un interviu acordat vocea.biz și publicat sâmbătă, medicul Camelia Roiu, cea care a realizat celebra filmare, a explicat că rata de supraviețuire din spital era de 10% în momentul Colectiv, lucru pe care i-l mărturisise directorul medical. „L-am întrebat pe actualul director medical dacă știe care este rata de supraviețuire în Terapie Intensivă (ATI). Mi-a spus că este probabil de 10%. L-am întrebat dacă nu-și pune probleme, dacă nu-l îngrijorează, iar el a ridicat din umeri neputincios. Deci, rata de supraviețuire era foarte mică, infecțiile intraspitalicești erau la ordinea zilei”, a povestit Roiu. Mai mult, ea a realizat și o serie de teste de laborator luând probe de pe suprafețele din spital, iar testele au arătat că existau microbi rezistenți la toate antibioticele în apa sterilă de la blocul operator, cu care chirurgii se spală înainte de a intra în operație, și în apa de la dușul cu care se spălau pacienții arși.

Ea mai atrage atenția că deși secția ATI este în renovare, aceasta nu va rămâne sterilă mai mult de un an, iar în restul spitalului sunt exact aceleași condiții ca până acum. „După ce s-a închis secția, am primit un pacient în jur de 50 de ani, cu arsuri superficiale pe o suprafață de 15% care nu a mai fost internat pe secția de terapie, ci pe secția de arsuri, unde s-a făcut salon de pacienți critici, și care a murit. Deci piocianicul nu este numai în secția de terapie, este în tot spitalul.

Secția de Arși de la Spitalul Floreasca, funcțională după șase ani de la prima inaugurare

Secția pentru mari arși cu cele șase paturi de la Spitalul Floreasca a tot fost inaugurată în ultimii cinci ani, dar nu a fost funcțională anul trecut, pe 30 octombrie, deși trecuseră 7 luni de la ultima inaugurare cu pompă și panglici. În jur de 9 milioane de euro au fost investitiți în echipamente, inclusiv într-o barocameră, despre care ministrul Sănătății, Vlad Voiculescu, a declarat recent că este folosibilă pentru tratamente antiîmbătrânire, nu pentru marii arși.

„Grija noastră este să o mutăm de acolo, pentru că avem nevoie de spaţiul respectiv. Grija noastră este ca acea secţie să funcţioneze în interesul pacienţilor. Ce se întâmplă cu barocamera? Ne-ar plăcea să fie folosită, înţelegem că poate fi folosită pentru alte scopuri, nu pentru pacienţii cu arsuri grave, ne-ar plăcea ca spitalul să-i găsească o utilizare la un moment dat. Dacă mă întrebaţi pe mine, vă răspund că sunt uşor sceptic. Barocamera este a spitalului, sper să  o poată folosi cumva. În rest este o chestiune care ţine de o investigare a Parchetului”, a spus ministrul. La aceeaşi conferinţă, Vlad Voiculescu a spus că, în cazul unei tragedii similare celei de la Colectiv, cei mai mulţi răniţi ar fi trimişi în străinătate, în ţară putând fi îngrijiţi nu mai mult de 10 – 20 de mari arși.

Barocamera Secţiei de Arşi de la Spitalul Floreasca a costat 3,4 milioane de lei şi a fost achitată în 10 zile de livrare, nefiind nici funcţională, nici instalată, deşi există un proces-verbal de punere în funcţiune, potrivit Raportului Corpului de Control al Ministerului Sănătăţii.

Furnizor este firma Gemedica SRL, despre care o anchetă a RISE Project a arătat că este deţinută de un apropiat al lui Sorin Oprescu, Cătălin Galea, aceştia având împreună Clinica Medicală “Academica”.

loading...
VEZI COMENTARII