Istoria taxei auto din România. După 8 ani de proteste ale șoferilor și modificări de lege, statul ar putea restitui mai mult decât a încasat

Legea care elimină 102 taxe, printre care și timbrul de mediu, urmează să fie promulgată de președintele Klaus Iohannis, după ce Camera Deputaților a respins la finalul anului cererea de reexaminare a acestuia, la o zi după ce propunerea lui primise în Senat un vot asemănător. În urmă cu două săptămâni, șeful statului a decis să retrimită la Parlament legea, refuzând să o promulge, însă după votul din 28 decembrie din Parlament nu mai are altă cale de atac și are la dispoziție 10 zile pentru a o promulga.

Una dintre cele mai importante prevederi a legii este eliminarea timbrului de mediu, declarat deja ilegal de Comisia Europeană, indiferent de forma în care a existat începând cu 2007.

Impactul bugetar pentru restituirea tuturor acestor taxe este estimat de Guvern la 6,5 miliarde lei. Între timp, prin sumele nou colectate, cele neluate în calcul atunci și prin acumularea de dobânzi, ar putea să se apropie de 8 miliarde de lei, mai mult de 1% din PIB în plus la deficitul bugetar.

Eliminarea timbrului de mediu, deși provoacă bucuria șoferilor, este contestată de industria auto din România, care avertizează că această prevedere va duce la creșterea importului de mașini vechi și pierderea a 15.000 de locuri de muncă.

Totodată, se pierde o sursă importantă de finanțare a Fondului de mediu, care derulează proiecte precum Rabla sau Casa Verde.

2007-2016: Începutul și sfârșitul

Introdusă la 1 ianuarie 2007, pentru a descuraja importurile de mașini vechi, taxa de primă înmatriculare a dus la declanșarea procedurii de infringement de către Comisia Europeană, la doar 2 luni distanță.

Taxa impusă de statul român era considerată discriminatorie. România a încercat să trimită noi variante, însă toate au fost respinse și procesul de infringement a intrat în faza a doua, premergătoare acționării României la Curtea Europeană de Justiție.

În 2008, se aprobă o nouă variantă, care creștea suma pentru mașinile noi și o scădea pentru cele vechi. Spre sfârșitul anului, mașinile noi Euro 4 cu motoare sub 2000 de centimetri cubi sunt scutite de taxă. O lună mai târziu, Guvernul triplează valoarea taxei pentru mașinile vechi, ceea ce duce la proteste în țară.

Anul următor aduce o scădere de aproximativ 30% pentru mașinile second-hand, iar Comisia Europeană solicită României să modifice taxa fiindcă este discriminare să exceptezi anumite maşini de la plată, dar să creşti taxa pentru alte tipuri de vehicule.

2010 aduce eliminarea scutirii de la plata taxei a mașinilor noi, se anunță că și mașinile Euro 5 o vor plăti din 2011 și au loc noi creșteri pentru mașinile second hand.

În 2011, Curtea de Justiție a UE decide că taxa este discriminatorie. Guvernul este obligat să o modifice. Tot în 2011, Guvernul vine cu o veste neașteptată: și pentru mașinile înscrise în țară înainte de 2007 se va plăti taxa auto, dar la revânzare.

În 2012, Guvernul suspendă până la finalul anului prevederea prin care şi maşinile înscrise în ţară înainte de 2007 vor plăti taxa, la revânzare.

Din 2013 a intrat în vigoare timbrul de mediu. Faţă de vechea formulă a taxei de poluare, noul timbru de mediu 2013 se calcula diferit în funcţie de motorizarea maşinilor, cele cu motoare diesel fiind taxate mai scump decât cele pe benzină. Noul timbru de mediu readucea în actualitate şi plata la noua înmatriculare a maşinilor second hand înmatriculate înainte de 2007 şi pentru care nu s-a plătit taxa auto la momentul primei înmatriculări. Totodată, timbrul de mediu aducea o valoarea mai scăzută pentru mașinile mai vechi.

Anul următor, timbrul de mediu a fost modificat, fiind adăugate câteva categorii de autovehicule care sunt exceptate de la plata lui, cum ar fi mașinile misiunilor diplomatice sau autovehiculele care transportă elevi.

Timbrul de mediu plătit în 2015 a fost cu 1% mai mic decât cel plătit în 2014. Timbrul de mediu se plătea când un autoturism era înmatriculat pentru prima dată în România, când era reintrodus în parcul auto naţional dacă la scoaterea sa proprietarului i s-a restituit valoarea reziduală a timbrului, pentru maşinile rulate pentru care nu a fost achitată nicio taxă de poluare, dar şi pentru autoturismele rulate pentru care s-a dispus de către instanţe restituirea sau înmatricularea fără plata unei taxe de poluare.

Totodată, din 2015, taxa auto, taxa de poluare şi cea pentru emisii poluante putea fi recuperată fără ca şoferii să mai dea statul în judecată, ci adresându-se organului fiscal. Potrivit prevederilor legale, banii plătiți erau rambursați pe parcursul a 5 ani, în proporții de 20%/an.

În 2016, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a emis o decizie prin care statul român este obligat să restituie şi timbrul de mediu în vigoare pentru maşinile la mâna a doua, după ce şi celelalte trei forme ale taxei au fost declarate nelegale. Chiar și după această decizie timbrul de mediu a continuat să se plătească la înmatriculare, deși se putea trece imediat la recuperarea sumei, prin ANAF sau pe cale judecătorească.

Fondul de Mediu, rămas fără o sursă importantă de finanțare

Timbrul de mediu a fost o sursă importantă de finanțare a Administrației Fondului de Mediu, încasările din taxa auto cifrându-se anul trecut la aproximativ 700-800 de milioane de lei.

În ultimii 8 ani, de când a apărut, taxa auto ar fi acumulat încasări de peste 5,2 miliarde de lei, bani folosiți la proiectele de mediu. În urma deciziei Comisiei Europene, România va avea de restituit aproximativ 6,5 miliarde de lei. Între timp, prin sumele nou colectate, cele neluate în calcul atunci și prin acumularea de dobânzi, ar putea să se apropie de 8 miliarde de lei.

Fondul de Mediu derulează programe precum:

  • Rabla.
  • Casa Verde.
  • Rabla pentru tractoare.
  • Programul de îmbunătăţire a calităţii mediului prin împădurirea terenurilor agricole degradate.
  • Reconstrucţia ecologică şi gospodărirea durabilă a pădurilor.
  • Programul privind creșterea producției de energie din surse regenerabile.
  • Programul naţional de îmbunătăţire a calităţii mediului prin realizarea de spaţii verzi în localităţi.
  • Lucrări destinate prevenirii, înlăturării și/sau diminuării efectelor produse de fenomenele meteorologice periculoase la lucrările de gospodărire a apelor aferente obiectivelor din domeniul public al statului.
  • Programul vizând educația și conștientizarea publicului privind protecţia mediului.
  • Programul vizând protecția resurselor de apă, sisteme integrate de alimentare cu apa, stații de tratare, canalizare și stații de epurare.
  • Programul privind reducerea impactului asupra atmosferei, inclusiv monitorizarea calității aerului.
  • Programul privind gestionarea deșeurilor, inclusiv a deșeurilor periculoase.
  • Programul de realizare a pistelor pentru bicicliști.
  • Programul privind refacerea siturilor contaminate istoric.

Premierul Dacian Cioloș a comentat, în 2016, decizia Parlamentului de a elimina timbrul de mediu, afirmând că acest gest înseamnă tăierea surselor de finanţare pentru programe precum “Rabla” sau “Casa Verde”.

“Timbrul de mediu, de exemplu, care a fost eliminat azi, şi noi, Guvernul, am susţinut eliminarea acestei taxe şi înlocuirea cu un alt sistem taxare nu pentru că vrem noi să fim mai răi cu românii şi să-i punem să plătească taxe, ci pentru că această taxă de timbru de mediu în primul rând suntem de acord că ea trebuie să fie una mai adaptată realităţii de fapt, dar avem nevoie de un astfel de sistem de colectare de fonduri pentru a putea alimenta în continuare fondul de mediu pentru a putea finanţa Programul Rabla, Programul Casa Verde. În momentul de faţă, cu eliminarea acestei taxe practic eliminăm sursa de finanţare pentru fondul de mediu pentru anul viitor. Asta înseamnă că n-ar mai trebui să avem Programul Rabla sau ar trebui să-l alimentăm din bani de la buget”, a declarat Cioloş, aflat în vizită de lucru la Centrul Tehnic Titu al Grupului Renault.

Avertizarea industriei auto din România

Eliminarea timbrului de mediu, deși provoacă bucuria șoferilor, este contestată de industria auto din România, care avertizează că această prevedere va duce la creșterea importului de mașini vechi, precum și pierderea a 15.000 de locuri de muncă.

Reprezentanții industriei au avertizat că eliminarea timbrului mediu va avea ca efect scăderea producției autohtone cu 20-30%, dar va și descuraja achiziția de mașini mai noi, cu grad redus de poluare.

Înmatriculările de autoturisme în România au crescut în prima jumătate a lui 2016 cu aproape 20% față de aceeași perioadă din 2015, până la 175.317 de unităţi, potrivit datelor publicate în luna august 2016 de către Institutul Naţional de Statistică (INS). Înmatriculările sunt dominate de autoturismele second hand aduse din străinătate în proporție de 80%.

Președintele PSD, la inițiativa căruia a fost aprobat proiectul de lege într-un timp record de doar două săptămâni, a promis industriei auto un pachet de măsuri fiscale care să compenseze pierderile reclamate, fără să detalieze care ar fi acestea.

Propunerile ar fi introducerea unei noi suprataxe în prețul carburanților și majorarea impozitelor locale plătite de proprietarii vehiculelor.

Ce îi așteaptă pe șoferi

Timbrul de mediu pentru autovehicule va fi transformat în impozit anual, cu un cuantum mai mare al taxei pentru mașini noi și, în principal, second-hand, dar plătit eșalonat în timp, pe durata de utilizare a mașinii, cu o tranșă mai mică la început, dar a cărei valoare va crește în fiecare an, conform unui proiect consultat de Profit.ro.

O altă variantă aflată în discuție este introducerea unei supraaccize la combustibil, astfel încât povara să fie suportă de toți șoferii din România.

Proiectul, care va fi discutat de Parlament, menține regula conform căreia suma de plată este calculată în raport cu emisiile de noxe, dar elimină posibilitatea de acordare a unei reduceri. Mai mult, timbrul de mediu, care la acest moment este plătit o singură dată în anumite cazuri va fi transformat într-un impozit anual, pe care proprietarii de mașini vor fi obligați să îl plătească în fiecare an, odată cu taxele și impozitele locale.

Suma acestui impozit anual nu va fi însă achitată într-o singură tranșă, ci eșalonat pe durata medie de utilizare a mașinii, cu o sumă mai mică de plată în primul an de la înmatriculare, dar care va crește gradual, în fiecare an în care mașina funcționează. Practic, suma totală de plată va fi împărțită pe anii în care mașina va funcționa, dar nu în mod egal, ci în creștere de la un an la altul.

Trei sferturi din mașinile din România au peste 10 ani, dar procentul ar putea crește

În acest moment, există 6,6 milioane de autovehicule înmatriculate în România. Aproximativ 75% dintre aceastea au peste 10 ani vechime. Ponderea maşinilor mai noi de 2 ani este doar 4%.

Dacă programul Rabla își va restrânge cumva activitatea și nu va fi suportat din alte surse de finanțare pentru a facilita achiziția de mașini noi, proporția autoturismelor second hand în total ar putea crește.

După ce Ministerul Mediului a anunțat că timbrul de mediu va fi modificat, importurile de autovehicule second hand au crescut cu aproape 25% în lunile august-octombrie, față de aceeași perioadă din anul precedent. Astfel, aproximativ 30.000 de autoturisme second hand au fost aduse în țară în fiecare lună.

În primele 9 luni din 2016 au fost înmatriculate 67.992 de autoturisme noi. În aceeaşi perioadă au fost aduse în ţară şi înscrise în circulaţie 222.859 de maşini la mâna a doua.

loading...
VEZI COMENTARII