Un profesor de la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (UIAMV) Cluj, Avram Fițiu, consideră că sistemul prin care țăranii care produc alimente naturale, organizați în mici grupuri și livrează la domiciliu produsele locuitorilor de la oraș, organizați și ei în grupuri de susținere a agriculturii țărănești reprezintă singura soluție viabilă pentru o alimentație sănătoasă a orășenilor.
Sistemul funcționează deja în șase orașe din România, inclusiv la Cluj, fiind importat din Franța, dar conferențiarul sălăjean de la USAMV Cluj crede că acesta poate fi intensificat, iar în 5-6 ani fața României să se schimbe, rezultatul urmând să fie locuitori care se hrănesc mai sănătos cu impact pozitiv asupra speranței de viață.
Secretar general al Federației Naționale de Agricultură Ecologică (FNAE) și conferențiar universitar în cadrul Facultății de Agricultură a USAMV, Avram Fițiu a susținut duminică la prânz o prelegere pe tema alimentației sănătoase la “biserica lui Horea” din incinta Parcului Etnografic “Romulus Vuia” din Cluj-Napoca.
Gusturi stimulate artificial
În opinia profesorului, produsele din “marketuri”, însemnând aici marile lanțuri de magazine, dar și magazinele comerciale în general, sunt impregnate de chimicale, întrucât sunt parte a unei industrii care se bazează tot mai mult pe stimularea artificială a gustului consumatorilor și a apetenței acestora pentru anumite arome, de asemenea artificiale și îndepărtate de produsele naturale, așa cum erau cunoscute și consumate de țărani.
Conform lui Avram Fițiu produsele din comerț sunt supuse unei standardizări dictate de companii gigant, care pentru a asigura o rezistență cât mai bună a alimentelor recurge din plin la chimicale, iar pentru a obține un preț cât mai mic reduc calitatea.
Țăranii, la ușa consumatorilor
În acest context soluția este, potrivit lui Fițiu, ca orășenii, cei mai expuși la oferta marilor lanțuri comerciale, să intre în contact direct cu producătorii.
Autor al unei cărți intitulată “Salvarea fermei țărănești”, conferențiarul a menționat că i-a luat mulți ani până să înțeleagă că pentru a genera o alimentație mai sănătoasă la nivel mai general miza nu o reprezintă țăranii ci orășenii.
Schimbarea comportamentului alimentar începe de la cei mici
Pe de altă parte Fițiu a specificat că întrucât comportamentul alimentar al adulților este greu de modificat în urmă cu 20 de ani în țări precum Germania și Franța au fost inițiate experimente de modificare a comportamentului alimentar, în sensul unei alimentații sănătoase a copiilor, mizând pe modificarea, în mod indirect și a comportamentului alimentar al adulților.
Am început de vreo doi ani în România și noi și alții, un experiment social care se practică azi în Europa, de mare succes, anume shcimbarea comportamentului alimentar prin copii. Toți cei care avem copii suntem mai atenți la ei, decât la noi, în privința a ceea ce mănâncă. Motiv pentru care în 2001 în Europa a început un experiment social interesant care se cheamă vânzarea de alimente țărănești la domiciliile consumatorilor. Adică țăranii să nu mai stea bine mersi la țară, ci să-și ducă produsele la domiciliile consumatorilor, grăbiți, ocupați, cu o viață activă și care neavând timp cumpără de la market, că acolo e ușor de cumpărat”, a explicat conferențiarul Avram Fițiu.
Potrivit lui, modelul, care funcționează în prezent și în România, fiin inițiat la Timișoara, a fost inițiat în Japonia, fiind importat în SUA după care a fost adus de francezi în Europa în 2001.
Modelul francez
Au început să organizeze țăranii francezi, câte 5-7 țărani, care în loc să aștepte ca ‘măria-sa’ consumatorul să coboare la țară au zis ‘nu, urcați voi (țăranii, n.red.) la oraș, o dată pe săptămână!’. Iar acele 80 – 100 de familii, de prieteni de regulă, de pe o stradă din cartierul x, se organizează juridic ca și grup de consumatori. Iar cei cinci se organizează juridic ca și grup de producători. Între cele două grupuri se bate palma, juridic, cu abonament, scris, pe un an, cu obligații de ambele părți”, a detaliat conferențiarul.
Potrivit lui, grupul de consumatori stabilește un contract pe un an cu grupul de producători, iar plata se face lunar, în avans, ceea ce conferă un anumit conform producătorului, dar în același timp se evită oscilații de preț.
De asemenea consumatorii se obligă să facă patru vizite pe an într-una din fermele țărănești cu care au contract.
Fenomen de succes în Franța
Conform lui Fițiu, de la demararea acestui sistem în Franța, în 2001, aproximativ 6 milioane de consumatori, dintr-un total de circa 60 de milioane, apelează la acesta, primind alimente sănătoase la domiciliu. În această țară această practică a fost inițiată de AMAP-uri, Asociații pentru Menținerea Agriculturii Țărănești.
Subiectul este unul cunoscut în Hexagon, iar pe internet pot fi găsite articole în publicații precum “Le Monde” sau “Le Figaro” care vorbesc despre succesul acestui fenomen, prin care consumatorii beneficiază de alimente de la mici producători.
Potrivit lui Fițiu și la nivel european numărul consumatorilor care beneficiază de sistemul de alimente sănătoase la domiciiu numără aproximativ 100 de milioane, dintr-o populație totală de aproximativ 500 de milioane.
Speriați de boli
La prezentarea conferențiarului de la USAMV la Cluj a asistat și un cetățean francez, inginer agronom, care a menționat că în Franța acest sistem a prins avânt în speranța de a reduce incidența crescândă a unor boli precum cancer, Alzeihmer și boli autoimune.
“Aproape că nu există familie care să nu fie afectată de una din aceste boli”, a menționat el.
Proiect importat la Timișoara
Sistemul a fost importat în România, la Timișoara, fiind înființată Asociația pentru Susținerea Agriculturii Țărănești, care susține realizarea de parteneriate între consumatori din mediul urban și mici producăroi din zona rurală din proximitate, adepți ai agriculturii naturale.
Parteneriate ASAT funcționează în prezent în șase orașe din România, inclusiv la Cluj, din 2012.
Fițiu a specificat că România are experiență în acest tip de sistem, inclusiv în timpul comunismului, locuitorii orașelor beneficiind spre exemplu de abonamente la fabrica județeană de lapte.
“În Cluj-Napoca și astăzi sute de producători din jurul Clujului vin cu alimente la consumatori, dar nu o fac de o manieră organizată”, a menționat conferențiarul.
Elevii de la școli din Cluj-Napoca, în vizite la ferme țrănești
În calitatea sa de secretar general al FNAE, Avram Fițiu, a menționat că a inițiat la Cluj un proiect prin care elevi ai unor școli din Cluj-Napoca vor vizita ferme țărănești, alături de profesori, dar și de părinți.
Conform lui, în Germania vizitele elevilor la ferme este reglementată, iar în Franța numărul copiilor care vizitează ferme este de asemenea foarte mare.
Ideea este copiii să meargă și cu profesorii, dar și cu părinții, astfel încât aceștia să ia legătura cu cei 5 fermieri pe care îi invităm într-un loc și pot stabili contacte. Faza a doua a proiectului este ca aceștia să bată palma și să își asigure produse direct de la producător la domiciliu și să aibă parte de o alimentație mai sănătoasă”, a punctat Fițiu.
El a stabilit în acest sens
Produsele de la munte, cele mai calitative
Avram Fițiu a ținut să facă și o distincție între țăranii de la șes și deal, concentrați pe cultivarea de cereale și cei de la munte, crescători de animale.
Produsele de la munte sunt în opinia sa cele mai sănătoase iar locuitorii din aceste zone au și cea mai ridicată speranță de viață în România, subliniază el.
Potrivit lui, Suceava – mai exact zona Bucovinei necolectivizate și Vâlcea – Horezu, sunt cele cu speranța de viață cea mai mare din țară. La celălalt pol se află conform lui județe din Vestul țării, precum Bihor ori Satu-Mare.
Conferențiarul a arătat că în zona Bucovinei necolectivizată un țăran lucrează o suprafață de pământ de aproximativ zece ori mai mare decât un țăran din județul Sălaj, spre exemplu.
Zahăr înșelător
Potrivit specialistului în sepcial zahărul, dar și sarea sunt două elemente prin care marii producători și furnizori de alimente generează nevoi alimentare artificiale respectiv mijloace la fel de artificiale de satisfacere a lor în rândul consumatorilor.
Pe de altă parte, el a atras atenția că băuturile carbogazoase sunt unul din produsele cele mai suspuse proceselor chimice, dar foarte afectate de aceste practici sunt și carnea, în special mezelurile și brânzeturile, cum ar fi cașcavalulul.
Conform lui, calitatea produselor din comerț este limitată de faptul că procesul de producție alimentară este controlat și standardizat de câteva companii gigant, care impun trendul de la bază, înemnând semințele utilizate.