Ceasurile care măsoară timpul în funcție de soare, incluse într-un circuit turistic

Ceasurile solare sunt specifice Transilvaniei (FOTO romaniatv.net)

Autorităţile din Alba Iulia intenţionează să realizeze un circuit turistic dedicat cadranelor solare din oraş, dintre care unele sunt încă funcţionale deşi au o vechime de peste un secol şi jumătate – transmite AGERPRES.

Specifice Transilvaniei, unde au fost inventariate în jur de o sută de astfel de cadrane, majoritatea amplasate pe biserici, mănăstiri sau vechi reşedinţe nobiliare, fiind foarte rar întâlnite în celelalte regiuni ale ţării, ceasurile solare sunt mijloace de măsurare a timpului în funcţie de soare.

În Alba Iulia pot fi admirate cinci cadrane solare vechi, cele mai uşor de observat fiind în curtea Arhiepiscopiei Romano-Catolice, pe peretele Palatului Arhiepiscopal, pe Catedrala Sfântul Mihail sau în curtea Institutului Teologic Romano-Catolic.

Restaurat de curând, cadranul solar din curtea Institutului Teologic Romano-Catolic, unde pe vremuri a funcţionat o mănăstire aparţinând ordinului catolic trinitarian, nu mai indică timpul solar adevărat al localităţii, ci pe cel convenţional aferent fusului est-european.

Cel mai bine păstrat vestigiu sacral medieval din Europa Centrală, Catedrala Romano-Catolică Sfântul Mihail păstrează pe un contrafort sudic al impozantului edificiu urmele unui ceas solar dreptunghiular, vechi de cinci secole, restaurat în perioada 2010-2012, dar care nu mai are tija metalică necesară funcţionării.

Este funcţional însă ceasul solar din curtea Arhiepiscopiei Romano-Catolice, care, în 2012, cu ocazia finalizării lucrărilor de restaurare a Palatului Arhiepiscopal, şi-a recăpătat imaginea de altădată. Piesa datează din anul 1851, după cum atestă inscripţia de sub tijă. Spre deosebire de cel din curtea Institutului Teologic, acest ceas indică timpul solar adevărat.

Un cadran solar multiplu de formă cubică, unic în România, dar din păcate nefuncţional, se găseşte în lapidariul de la colonada Catedralei Reîntregirii. Odinioară aşezat cu laturile către punctele cardinale, monumentul avea menirea să indice timpul pe mai multe feţe. Inscripţia ZD 1782 GTB desemnează probabil anul făuririi şi identitatea meşterului sau a demnitarului care a comandat piesa. Piesa este cel mai probabil din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea.

Muzeul Naţional al Unirii păstrează în colecţiile sale două cadrane solare portabile. Spre deosebire de piesele mari întâlnite pe clădiri, existau şi ceasuri solare de mici dimensiuni care încăpeau fără probleme în buzunar.

Potrivit singurului specialist în cadrane solare din România, Dan Uza, timpul solar este un timp natural astronomic care depinde de poziţia soarelui pe cer, în vreme ce timpul legal este un timp artificial standardizat, introdus de către om pentru unele avantaje. Pe vremuri, înainte să existe ceasornice, oamenii măsurau timpul prin raportare la astrul zilei. Ei au observat că umbrele obiectelor scădeau în lungime dimineaţa şi creşteau din nou după-amiaza. Mijlocul zilei sau amiaza era momentul când soarele se ridica cel mai sus pe cer şi umbrele erau cele mai scurte.

Dan Uza va fi prezent sâmbătă la Alba Iulia, cu prilejul unui eveniment organizat de Ziua Internaţională a Astronomiei, de Primăria Alba Iulia şi Clubul de astronomie ‘Universul de lângă noi’. El le va explica albaiulienilor, utilizând două sute de cadrane solare de hârtie, modul în care se poate măsura timpul în funcţie de razele soarelui.

În Cetatea Alba Carolina, unde a funcţionat cel mai modern observator astronomic din Transilvania secolului al XVIII-lea, vor fi amplasate sâmbătă cinci telescoape pentru observarea boltei cereşti.

Începând cu 1973, într-o sâmbătă senină din luna aprilie sau mai, când Luna e în preajma fazei de Primul Pătrar, astronomii din lumea întreagă sărbătoresc ‘Ziua Astronomiei’. Din 2007, s-a decis că în fiecare an vor exista două Zile ale Astronomiei, una primăvara, alta toamna.

loading...
VEZI COMENTARII