Cum îl chema pe voievodul Alexandru cel Bun, de fapt. A domnit timp de 32 de ani

Alexandru cel Bun a fost domnitor al Moldovei între 29 iunie 1400 – 1 ianuarie 1432. Fiu al lui Roman I, el a avut una dintre cele mai lungi domnii, caracterizată printr-o perioadă de linişte şi prosperitate. Acesta i-a succedat la tron lui Iuga Ologul, care a fost îndepărtat de către Mircea cel Bătrân.

Un voievod care a organizat Moldova

Din scrierile lui Grigore Ureche reiese că Alexandru cel Bun a întreprins o importantă operă de organizare politică, administrativă şi ecleziastică a Moldovei.

A încurajat comerţul, confirmând negustorilor polonezi un larg privilegiu în 1408, act în care este atestat şi oraşul Iaşi. A obţinut recunoaşterea mitropoliei Moldovei de către Patriarhia de Constantinopol.

În 1402 (după alţi istorici în 1415) a adus de la Cetatea Albă la Suceava moaştele Sfântului Ioan cel Nou. Iniţial, moaştele au fost depuse la biserica din cartierul Mirăuţi din Suceava, după care au fost mutate mai târziu la mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava.

Citește și: Cum îl chema pe Mihai Viteazul, de fapt. Foarte puțini români știu detaliul ăsta despre domnitor

Cum îl chema în realitate pe voievodul Alexandru cel Bun

Alexandru este fiul lui Roman I Muşat, dintr-o a doua căsătorie cu Anastasia, din ramura Koriatovici, a dinastiei lituane a Gedyminilor, vară a regelui Poloniei, Vladislav Jagello.

Din prima căsătorie a tatălui său, Alexandru mai avea trei fraţi, Ştefan I, Mihail şi Iuga. Este primul din neamul Bogdăneştilor, care poartă nume de botez de origine grecească, Alexandru.

Numele său consemnat de istorie este Alexandru Mușat, fiind moștenitorul lui Roman I Mușat. I s-a spus „cel Bun” mult după moarte, „Alexandru Vodă cel Bătrân şi Bun” apare în Letopiseţul lui Grigore Ureche, în primul sfert al secolului al XVII-lea.

A fost asociat la domnie cu fratele său Bogdan, cel puţin în titlul actelor tatălui său din 1392-1393. Bogdan mai este menţionat în câteva acte, până la 28 iunie 1411[1]. Alexandru şi-a asociat la domnie fiul cel mare, din a doua căsătorie, Iliaş, între 2 august 1414 – 20 august 1431.

Citește și: Cum îl chema, de fapt, pe Iancu de Hunedoara. Puțini știu care era numele lui de familie

Unul dintre copiii săi a fost tatăl lui Ștefan cel Mare

Alexandru cel Bun a avut patru soţii: Margareta, Ana (Neacşa), Ringala – vară primară a lui Vladislav Jagello, şi Marena (Marina, Maria).

Printre fii lui Alexandru, care i-au succedat la conducerea Moldovei, se numără Iliaş, Ştefan al II-lea, Petru al II-lea, Bogdan al II-lea – tatăl lui Ştefan cel Mare şi Petru Aron. Alexandru cel Bun s-a stins la începutul anului 1432 şi a fost înmormântat la mânăstirea Bistriţa.