Câți români își serbează onomastica de Sfântul Andrei. Tradiții și obiceiuri de 30 noiembrie

Ionuț Vieru / 29.11.2023
Câți români își serbează onomastica de Sfântul Andrei. Tradiții și obiceiuri de 30 noiembrie

Sfântul Apostol Andrei este sărbătorit în fiecare an pe data de 30 noiembrie. Are o semnificație aparte pentru credincioși, deoarece Sfântul Andrei este considerat ocrotitorul românilor, iar mulți își serbează ziua onomastică.

Câți români își serbează onomastica de Sfântul Andrei

Anul acesta, Sfântul Andrei pică într-o zi de joi, care este zi liberă legală. Ziua când este sărbătorit sfântul este marcată în calendar cu cruce roșie, potrivit hotărârii luate de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în anul 1995.

În anul 1997, Sfântul Apostol Andrei  fost declarat Ocrotitorul României. Din anul 2012, data de 30 noiembrie, când este prăznuit sfântul apostol, a devenit zi de sărbătoare legală în care nu se lucrează.

Potrivit datelor Direcției Generale pentru Evidența Persoanelor, peste 940.000 de persoane își sărbătoresc onomastica de Sfântul Andrei. Cele mai întâlnite nume sunt Andrei și Andreea.

În ceea ce privește prenumele masculine, 3.059 de români se numesc Andi, fiind al doilea cel mai popular nume. Alte nume bărbătești sunt: 833 – Andreeas;  485.819 – Andrei; 1 – Andreiasi/Andreiaşi; 331 – Andreiu; 660 – Andrew; 287 – Andrey; 7 – Andrias/Andriaş.

De asemenea, un număr de 31.604 au prenumele de Andra, 21.264 – Andrada; 341.401 – Andreea; 7.896 – Andreia; 7 – Andrusa/Andruşa; 6 – Andrusca/Andruşca; 365 – Andruta/Andruţa; 24.462 – Andréa/Andrea; 395 – Deea; 31 – Deia.

Citește și: Zodiile pe care Sfântul Andrei le ocrotește. Vor primi cea mai bună veste din viața lor

Câți români își sărbătoresc onomastica de Sfântul Andrei
Câți români își sărbătoresc onomastica de Sfântul Andrei

Tradiții și obiceiuri de 30 noiembrie

În jurul sărbătorii Sfântului Andrei stau o serie de tradiții, obiceiuri și superstiții, păstrate din generație în generație. Se spune că între noaptea dintre 29 și 30 noiembrie este noaptea vrăjilor și a farmecelor, noaptea când ies strigoii, iar animale pot vorbi.

Pentru a avea noroc, fetele urmează un ritual cu ceșcuțe de apă în noaptea de Sfântul Andrei, o noapte considerată magică. Tinerele măsoară nouă ceșcuțe cu apă pe care le pun într-un vas ce urmează a fi așezat sub icoană. A doua zi, folosind aceleași ceșcuțe, tinerele măsoară, din nou, apa din vas.

Citește și: Sfântul Andrei, creştinătorul neamului românesc, cinstit de ortodocşi, catolici, luterani şi anglicani

La sărbătoarea Sfântului Andrei, pe 30 noiembrie, cea mai importantă tradiție este cea legată de semănatul grâului. Se spune că fiecare persoană din casă trebuie să pună grâu într-un castron în ziua când este sărbătorit sfântul, după care trebuie să pună recipientul pe pervaz, într-un loc cu multă lumină.

Grâul trebuie îngrijit și udat. Se crede că persoana care va avea grâul cel mai mare în noaptea de Revelion se va bucura de un an nou îmbelșugat, cu mult noroc și foarte multe realizări.

Citește și...