Regulamentul de curățenie pentru Centrul Vechi, aprobat în CGMB

Consiliul General al Municipiului Bucureşti (CGMB) va supune votului în şedinţa de vineri regulamentul pentru curăţenia din Centrul Vechi, printre măsurile impuse numărându-se colectarea selectivă a deşeurilor, doar în saci de plastic şi în zile diferite şi doar într-un anumit interval, dimineaţa.

UPDATE 11:42 CGMB a aprobat regulamentul de curățenie pentru Centrul Vechi al Capitalei

Consiliul General al Municipiului Bucureşti (CGMB) a aprobat vineri proiectul de hotărâre privind regulamentul pentru curăţenia în Centrul Vechi. Printre măsurile impuse în regulament se numără colectarea selectivă a deşeurilor, doar în saci de plastic şi în zile diferite şi doar într-un anumit interval, dimineaţa.

Cine e polițistul care a stat în apă până la genunchi și a dirijat traficul după…

Sora lui Babasha, reacție pe Facebook, după ce fratele ei a fost huiduit la concertul Coldplay.…

Tot vineri, consilierii vor dezbate un proiect de hotărâre referitor la construirea unuia dintre cele şapte ansambluri de locuinţe sociale şi pentru tineri promise de Primăria Capitalei şi cuprinse în bugetul din acest an, pe un teren de aproape 61.000 de metri pătraţi din Sectorul 3. Primăria Capitalei ar urma să investească 7,5 milioane de lei pentru unul dintre cele patru trasee de piste pentru biciclete din centrul Capitalei, propuse de municipalitate, dacă proiectul în acest sens va fi adoptat, şi va începe procedurile de achiziţie pentru cele 500 de locuinţe pentru personalul medical care lucrează în spitalele din subordinea ASSMB, titrează News.ro.

Regulament pentru curăţenia în Centrul Vechi al Capitalei

Printre măsurile impuse în regulamentul pentru curăţenia în Centrul Vechi al Capitalei se numără colectarea selectivă a deşeurilor, doar în saci de plastic şi în zile diferite şi doar într-un anumit interval, dimineaţa.

“Pe străzile aferente Centrului Istoric se acumulează cantiţi de deşeuri depozitate necontrolat, care creează un aspect insalubru. De asemenea, sesizările cetăţenilor au evidenţiat faptul că în anumite zone sunt generate şi mirosuri neplăcute. Există vitrine care nu sunt amenajate corespunzător, sunt foarte multe afişe aplicate pe diverse clădiri”, arată municipalitatea în expunerea de motive.

Iniţiatorul proiectului, primarul Gabriela Firea, spune că se produce o foarte mare cantitate de deşeuri care este depozitată necontrolat, iar faptul că de salubrizarea din centru se ocupă mai mulţi operatori implică să intre mai multe autogunoiere de tonaj mare pe străzile din Centrul Vechi, ceea ce duce la deteriorarea străzilor.

Potrivit regulamentului, atât persoanele juridice, cât şi cele fizice vor avea obligaţia de a colecta selectiv deşeurile, doar în sacii de plastic oferiţi de operatorul de salubrizare, care va ridica deşeurile în funcţie de un program: luni, miercuri şi vineri va colecta deşeurile din hârtie-carton, marţea, joia şi sâmbăta – plastic, PET, doze de aluminiu şi sticlă şi zilnic biodegradabilele şi deşeurile alimentare. Toate acestea vor fi coelctate doar dimineaţa, între 4.00 şi 10.00. De asemenea, coşurile de gunoi stradale vor fi spălate o dată pe săptămână.

În Centrul Vechi, un singur operator de salubrizare se va ocupa de curăţenia de pe străzi.

O altă măsură impusă în regulament îi va obliga pe comercianţi să colecteze uleiurile uzate şi să le predea operatorului de salubrizare, apoi să raporteze Primăriei Capitalei în fiecare lună cantitatea de ulei folosită şi predată.

De asemenea, toaletele ecologice, indiferent cine le deţine, vor fi spălate zilnic în perioada mai-octombrie şi de două ori pe săptămână în perioada noiembrie-aprilie.

În ceea ce priveşte amenzile, acestea vor fi cuprinse între 500 şi 5.000 de lei pentru nerespectarea regulamentului.

Primarul Capitalei Gabriela Firea a vorbit despre acest regulament la începtului lunii trecute, avertizând că nu va mai tolera ca imobilele istorice să fie murdare şi dezafectate şi nici ca sacii de gunoi să fie lăsaţi pe străzi, lucruri pentru care vor fi date amenzi.

Viceprimarul Aurelian Bădulescu a explicat atunci că în Centrul Vechi primăria va face controale împreună cu Poliţia Locală şi cu Garda de Mediu, dând un ultim avertisment agenţilor economici din zonă.

“Controalele vor fi mixte, cu Garda de Mediu, pentru că am fost sesizaţi privire la deversarea uleiurilor. Zgomotul este o altă problemă pentru că locuiesc oameni acolo, precum şi încărcarea faţadelor cu reclame care nu sunt autorizate. (…) De miercuri, săptămâna viitoare, controalele vor fi ferme. Este ultimul avertisment pentru agenţii econonomici din Centrul Vechi”, a avertizat Bădulescu.

Unul dintre cele şapte ansambluri de locuinţe sociale promise de Primăria Capitalei ar putea fi construit pe un teren de aproape 61.000 de metri pătraţi din Sectorul 3

Unul dintre cele şapte ansambluri de locuinţe sociale şi pentru tineri promise de Primăria Capitalei şi cuprinse în bugetul din acest an ar putea fi construit pe un teren de aproape 61.000 de metri pătraţi din Sectorul 3, potrivit unui alt proiect de hotărâre aflat pe ordinea de zi. Dacă proiectul va fi aprobat, municipalitatea va începe negocierile pentru achiziţionarea acestui teren.

Potrivit proiectului de hotărâre, este vorba despre terenul din strada Vâlsăneşti, nr. 1A, din Sectorul 3, care are o suprafaţă de 60.674 de metri pătraţi.

“Una dintre problemele cu care se confruntă municipiul Bucureşti şi pe care ne dorim să o rezolvăm cât mai rapid este deficitul de locuinţe. Unul dintre obiectivele de investiţii principale este construirea unor ansambluri de locuinţe, la preţuri acceptabile, destinate categoriilor sociale defavorizate, care nu-şi permit să achiziţioneze o locuinţă de pe piaţa liberă, deoarece în condiţiile achiziţiei de pe piaţă, preţul este mult mai mare, întrucât include şi costul terenului”, se arată în expunerea de motive semnată de primarul Capitalei, Gabriela Firea.

Terenul este pretabil pentru construirea unor ansambluri de locuinţe sociale, se precizează în proiect.

Gabriela Firea spunea în luna martie că la nivelul Bucureştiului au fost înregistrate 3.000 de cereri pentru unităţi locative, existând familii care nu au unde locui.

“Avem 3.000 de cereri de unităţi locative la nivelul Bucureştiului, sunt situaţii foarte grave, familii care nu au unde să stea, iar acum improvizează şi viaţa lor este un coşmar. Deci nişa noastră este în primul rând această zonă a locuinţelor sociale”, spunea atunci edilul.

Edilul a precizat că după construirea, de către Trustul de Clădiri Metropolitane, a unităţilor locative pentru cazurile sociale, vor fi construite şi locuinţe de serviciu.

În acest an, Primăria Capitalei a alocat în buget 753.000 de euro pentru studiile de fezabilitate şi proiectele tehnice pentru şapte ansambluri de locuinţe sociale şi pentru tineri, trei în Sectorul 5, două în Sectorul 4, una în Sectorul 2 şi una în Sectorul 3.

Investiţie de peste 7,5 milioane de lei pentru unul dintre cele patru trasee de piste pentru biciclete din centrul Capitalei propuse de municipalitate

Primăria Capitalei ar urma să investească 7,5 milioane de lei pentru unul dintre cele patru trasee de piste pentru biciclete din centrul Capitalei, propuse de municipalitate, între Piaţa Victoriei şi bulevardul Constantin Prezan, pe o lungime de aproape opt kilometri.

“Reţeaua de piste de biciclişti din Bucureşti este slab dezvoltată şi nu face faţă traficului existent. În acelaşi timp, configurarea actuală a arterelor de circulaţie din Bucureşti nu asigură o circulaţie fluentă şi facilă traficului de biclişti şi nici nu permite o dezvoltare a reţelei de piste de biciclete care să îmbunătăţească condiţiile de circulaţie pentru această categorie de participanţi la trafic”, arată PMB în proiectul de hotărâre.

Reprezentanţii instituţiei îşi propun ca prin acest proiect să crească siguranţa în trafic a bicicliştilor şi pietonilor şi să diminueze nivelul de poluare.

Traseul, primul din patru, ar urma să aibă o lungime de 7,7 kilometri şi o lăţime de 1,5 metri. Pista va fi amenajată pe traseul Piaţa Victoriei – Bd. Aviatorilor – Bd. Beijing – strada Nicolae Caranfil – Sos. Pipera – strada Alexandru Şerbănescu – Bd. Aerogării – DN1 – Piaţa Presei Libere – Sos. Kiseleff – Bd. Constantin Prezan.

Traseele pistelor vor fi amenajate pe carosabil sau, acolo unde se poate, pe trotuare.

Conform proiectului de hotărâre privind adoptarea indicatorilor tehnico-economici pentru implementarea sistemului de transport cu bicicleta în centrul Capitalei, traseele vor fi amenajate pe 34 de străzi, urmând să fie create şi şase parcări publice pentru biciclete.

Primăria Capitalei a anunţat luna trecută că a obţinut aprobare de la Comisia Tehnico-Economică din Ministerul Mediului pentru implementarea proiectului privind amenajarea pistelor de biciclete pe o distanţă de 67 de kilometri, cu o valoare totală de 10 milioane de euro.

“În total, vor exista 240 de kilometri de piste pentru biciclete în Bucureşti, iar construirea acestora va continua şi în anul următor. Potrivit HCGMB nr. 61/21.02.2018, proiectul cuprinde patru trasee, pe o distanţă de 63,5 km, ocupând o suprafaţă totală de aproximativ 201.000 mp. Este o prima etapă dintr-un proiect mai amplu, de 240 km. De asemenea, Primăria Capitalei urmăreşte introducerea unui sistem de transport public cu biciclete (crearea de staţii de închiriere, parcări şi achiziţionarea de biciclete pentru utilizare de către public care se materializează în anul 2018- prin acordarea a 30.000 de vouchere pentru locuitorii Capitalei)”, susţine municipalitatea.

Proiectul cuprinde patru trasee: traseul 1 – Piaţa Victoriei – Bd. Aviatorilor – Bd. Beijing – strada Nicolae Caranfil – Sos. Pipera – stradă Alexandru Şerbănescu – Bd. Aerogării – DN1 – Piaţa Presei Libere – Sos. Kiseleff – Bd. Constantin Prezan, traseul 2 – Piaţa Victoriei – Bd. Iancu de Hunedoara – Şos. Ştefan cel Mare – Şos. Mihai Bravu, traseul 3 – Calea Victoriei – Bd. Regina Elisabeta – Splaiul Independenţei – Bd. Naţiunile Unite şi traseul 4 – Piaţa Libertăţii – Piaţa Constituţiei – Bd Unirii – Bd. Decebal – Bd. Basarabia – Stadionul Naţional.

Asociaţia OPTAR atrage, însă, atenţia, că aceste trasee nu sunt cele prezentate în Planul de Mobilitate Urbană Durabilă Bucureşti-Ilfov votat anul trecut în Consiliul General şi spune că noile trasee nu respectă criteriul de directivitate. De asemenea, mai spun reprezentanţii OPTAR, cele patru trasee vor avea 63,5 kilometri, însă lungime străzilor pe care se fac traseele pentru biciclete au mai puţin de 30 de kilometri, însemând că un kilometru de pistă va avea doar 470 de metri.

“De precizat că în comunicat se vorbeşte despre o Comisie Tehnico-Economică a Ministerului Mediului care ar fi aprobat aceste noi trasee. În acest fel, Primăria Capitalei încercă să dea vină pe Minister pentru schimbarea traseelor stabilite de experţi după 2 ani de muncă, cu toate că este evident că acea comisie nu are în componenţă experţi în mobilitate urbană. De aceea, este important de aflat care sunt experţii care susţin aceste schimbări şi care sunt argumentele lor”, spune OPTAR.

Municipalitatea a explicat, ulterior, că lungimea totală a celor patru trasee va fi de 63,5 kilometri, însă pistele nu au fost proiectate pe un singur sens de circulaţie, ci pe ambele.

Planul de Mobilitate Urbană Durabilă Bucureşti-Ilfov, aprobat anul trecut de Consiliul General, propunea realizarea unei reţele de 250 de kilometri de piste de biciclete, cu 12 proiecte prioritare de 60 de kilometri, ce urmează a fi implementate pe termen scurt. Valoarea totală estimativă pentru cei 250 de kilometri de piste pentru biciclete este de 50 de milioane de euro.

Traseele cuprinse în PMUD sunt Calea Victoriei – Splaiul Independenţei (0,6 kilometri), Piaţa Unirii – Piaţa Victoriei (3,3 kilometri), Piaţa Victoriei – Băneasa (6,5 kilometri), Piaţa Unirii – Mihai Bravu (3 kilometri), Universitate – Doamna Ghica (6 kilometri), Doamna Ghica – Pipera (6,3 kilometri), Şos. Virtuţii – Piaţa Unirii (5.6 kilometri), Piata Unirii – 1 Decembrie (6 kilometri), Piaţa Unirii – Şos. Alexandriei (5,2 kilometri), City Center to Smart City II: Şoseaua. Alexandriei – Măgurele (6,2 kilometri), Voluntari – Doamna Ghica (7 kilometri).

Achiziţia a 500 de locuinţe pentru cadrele medicale din spitalele din subordinea municipalităţii

Dacă proiectul de hotărâre aflat pe ordinea de zi de vineri va fi aprobat, Primăria Capitalei va începe procedura de achiziţie a 500 de apartamente şi garsoniere, reprezentând locuinţe de serviciu pentru medicii şi asistentele care lucrează în spitalele din subordinea Administraţiei Spitalelor şi Serviciilor Medicale (ASSMB).

“Una dintre problemele cu care se confruntă municipiul Bucureşti este deficitul de specialişti. (…) Obiectivul urmărit în ceea ce priveşte achiziţionarea locuinţelor de serviciu este reprezentat de atragerea personalului medical specializat care să îşi desfăşoare activitatea în spitalele aflate în administrarea CGMB, prin ASSMB”, argumentează municipalitatea.

Potrivit proiectului de hotărâre, Primăria Capitalei va cumpăra 94 de garsoniere şi 406 apartamente cu două sau cu trei camere. Locuinţele trebuie să fie în Bucureşti, să fie aproape de o staţie de metrou, să aibă toate documentele în regulă, să nu se afle pe lista imobilelor încadrate la risc seismic, să fie racordate la reţeaua de energie termică, electrică şi să aibă toate celelalte utilităţi, să deţină instalaţii de prevenire şi stingere a incendiilor, să aibă lift funcţional şi rampă de acces pentru persoanele cu dizabilităţi.

Din centralizarea realizată de ASSMB, Spitalul “Victor Babeş” solicită cinci garsoniere şi 15 apartamente, în timp ce Spitalul “Prof. Dr. Th. Burghele” are un necesar de cinci apartamente. La Spitalul “Cantacuziono”, 73 de angajaţi solicită locuinţe de serviciu, unii dintre ei şi pentru familii de cinci sau şase membri.

De asemenea, la Spitalul “Carol Davila” au fost cerute şase apartamente cu două camere pentru şase asistente medicale şi două garsoniere pentru două asistente medicale, la Centrul de Evaluare şi Tratament al Toxicodependenţelor pentru Tineri au fost solicitate două garsoniere pentru medici tineri, trei garsoniere şi trei apartemente pentru asistenţi medicali şi un apartament cu trei camere pentru un medic.

La Spitalul “Colentina” au fost cerute zece apartamente şi 15 garsoniere, iar la Spitalul “Colţea” – 17 garsoniere, 60 de apartamente cu două camere şi 50 de apartamente cu trei camere. Spitalul “Filantropia” spune că are nevoie de trei garsoniere şi două apartamente cu două şi, respectiv cu trei camere pentru asistente medicale, dar şi de un apartament cu trei camere şi unul cu două camere pentru medici, în timp ce Spitalul “Foişor” a cerut cinci apartamente şi cinci garsoniere.

În ceea ce priveşte Spitalul de Copii “Dr. Victor Gomoiu”, au fost solicitate 15 garsoniere şi şase apartamente, iar Spitalul de Psihiatrie “Constantin Gorgos” spune că are nevoie de locuinţe de serviciu pentru patru medici, 20 de asistenţi şi alţi 13 angajaţi din spital.

Spitalul “Nicolae Malaxa” susţine că are nevoie de 12 locuinţe cu două camere pentru cinci asistente şi şapte infirmiere, Spitalul de Psihiatrie “Al. Obregia” vrea 31 de apartamente şi 21 de garsoniere, Spitalul de Chirurgie Oro-maxilo-facială “Prof. Dr. Dan Theodorescu” solicită şapte apartamente şi patru garsoniere, iar Spitalul de Obstetrică-Ginecologie “Prof. Dr. Panait Sîrbu” spune că trei medici şi trei asistenţi medicali au nevoie de locuinţe.

Spitalul de Pneumoftiziologie “Sf. Ştefan” a transmis ASSMB că un medic are nevoie de un apartament cu trei camere, doi asistenţi medicali au nevoie de două apartamente cu două camere, iar un referent solicită un apartament cu două camere. De asemenea, medicii rezidenţi de la Spitalul de Boli Cronice “Sf. Luca” solicită două locuinţe, la Centrul de Boli Reumatismale “Dr. I. Stoica”, un medic şi cinci asistenţi medicali solicită apartamente cu două camere, iar la Spitalul “Sf. Maria”, 65 de angaţi solicită locuinţe de serviciu.

Primăria Capitalei a alocat în bugetul din acest an 15 milioane de euro pentru achiziţionarea unor locuinţe de serviciu pentru cadrele medicale.