Comisia Iordache: La pedespse cu închisoare se aplică pedeapsa cea mai grea, cu un sport de până la trei ani

Comisia specială pentru modificarea legilor justiţiei, condusă de deputatul PSD Florin Iordache, a început joi dezbaterile şi votul asupra modificărilor Codului penal. Printre cele mai importante modificări se numără redefinirea abuzului în serviciu, transmite News.ro.

UPDATE 13:24 Comisia Iordache reduce toate termenele pentru liberarea condiționată

Comisia specială condusă de Florin Iordache a decis, joi, reducerea tuturor termenelor din Codul penal pentru acordarea liberării condiţionate. Astfel, pentru pedepsele mai mici de 10 ani, liberarea condiţionată se dispune după executarea a jumătate din durată, iar pentru condamnaţii care au împlinit 60 de ani, liberarea se dispune după executarea a doar unei treimi din durata pedepsei.
Comisia specială pentru modificarea legilor justiţiei a modificat articolul 100 din Codul penal referitor la condiţiile în care se aplică liberarea condiţionată.

În prezent, liberarea condiţionată poate fi dispusă dacă cel condamnat a executat cel puţin două treimi din durata pedepsei, în cazul închisorii care nu depăşeşte 10 ani, sau cel puţin trei pătrimi din durata pedepsei, dar nu mai mult de 20 de ani, în cazul închisorii mai mari de 10 ani. Comisia Iordache a redus însă aceste termene, astfel că aceasta se poate dispune dacă persoana condamnată a executat cel puţin jumătate din durata pedepsei care nu depăşeşte 10 ani sau cel puţin două treimi din durata pedepsei, dar nu mai mult de 15 ani, în cazul închisorii mai mari de 10 ani.

Cazanciuc vrea modificarea Codului Penal. Constantă că românii sunt indignați de pedepsele mici pentru șoferii care,…

Preşedintele Klaus Iohannis a atacat la Curtea Constituţională modificările aduse de Parlament Codului penal

Comisia a redus şi termenul pentru condamnaţii care au împlinit 60 de ani. Dacă acum, în cazul acestor condamnaţi, liberarea condiţionată se poate dispune după efectuarea efectivă a cel puţin jumătate din pedeapsa care nu depăşeşte 10 ani, comisia Iordache a stabilit ca aceasta să se dispună după executarea a doar o treime din pedeapsă. În cazul pedepsei cu închisoarea mai mare de 10 ani, condamnaţii care au împlinit 60 de ani pot fi liberaţi în prezent după efectuarea a două treimi, iar comisia Iordache a redus acest termen la efectuarea a jumătate din durata pedepsei.

De asemenea, liberarea condiţionată poate fi dispusă dacă cel condamnat se află în executarea pedepsei în regim semideschis sau deschis sau dacă a îndeplinit integral obligaţiile civile stabilite prin hotărârea de condamnare, afară de cazul când dovedeşte că nu a avut nicio posibilitate să le îndeplinească. Aceste condiţii sunt prevăzute şi în prezent în Codul penal.

Liberarea condiţionată se aplică şi dacă nu există probe din care instanţa să aprecieze că persoana condamnată nu s-ar fi îndreptat şi nu s-ar putea reintegra în societate.

O altă prevedere spune că în calculul fracţiunilor de pedeapsă se ţine seama de partea din durata pedepsei ce poate fi considerată, potrivit legii, ca executată pe baza muncii prestate. În acest caz, liberarea condiţionată nu poate fi dispusă înainte de executarea efectivă a cel puţin o treime din durata pedepsei închisorii, când aceasta nu depăşeşte 10 ani, şi a cel puţin jumătate, când pedeapsa este mai mare de 10 ani. În prezent, termenele sunt de jumătate şi, respectiv, două treimi.

Totodată, în calculul fracţiunilor de pedeapsă pentru condamnaţii care au împlinit 60 de ani se ţine seama de partea din durata pedepsei ce poate fi considerată, potrivit legii, ca executată pe baza muncii prestate. În acest caz, liberarea condiţionată nu poate fi dispusă înainte de executarea efectivă a cel puţin o pătrime din durata pedepsei închisorii, când aceasta nu depăşeşte 10 ani, şi a cel puţin o treime, când pedeapsa este mai mare de 10 ani. În prezent, termenele sunt de o treime şi, respectiv, jumătate.

Comisia Iordache a decis şi că este obligatorie prezentarea motivelor de fapt ce au determinat acordarea liberării condiţionate sau care au condus la respingerea acesteia şi, în cazul admiterii, atenţionarea condamnatului asupra conduitei sale viitoare şi a consecinţelor la care se expune, dacă va mai comite infracţiuni sau nu va respecta măsurile de supraveghere ori nu va executa obligaţiile ce îi revin pe durata termenului de supraveghere.

Potrivit aceleiaşi modificări, intervalul cuprins între data liberării condiţionate şi data împlinirii duratei pedepsei constituie termen de supraveghere pentru condamnat.

UPDATE 12:43 Spor de până la trei ani pentru pedepsele maxime cu închisoarea

Un amendament propus de PICCJ şi asumat de Comisie spune că “infracţiunea este continuată când o persoană săvârşeşte la diferite intervale de timp, dar în realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale, acţiuni sau inacţiuni care prezintă, fiecare în parte, conţinutul aceleiaşi infracţiuni. În cazul infracţiunilor contra persoanei forma continuată se reţine numai când faptele sunt săvârşite împotriva aceluiaşi subiect pasiv”.

Un alt amendament adoptat prevede că, atunci când s-au stabilit numai pedepse cu închisoare, se aplică pedeapsa cea mai grea, la care se poate adăuga un spor de până la 3 ani.

”Este o relaxare incredibilă. Îi gratificaţi pe infractori, adică primesc maximum un spor de 3 ani. Atunci am spus că aveţi un interes politic, era cu dedicaţie, acum nu ştiu dacă v-aţi propus asta”, a spus deputatul USR Stelian Ion.

Astfel, articolul 39 din Codul penal spune: „b) când s-au stabilit numai pedepse cu închisoare, se aplică pedeapsa cea mai grea, la care se poate adăuga un spor de până la 3 ani. c) când s-au stabilit numai pedepse cu amenda, se aplică pedeapsa cea mai grea, la care se poate adăuga un spor până la o treime din acel maxim.e) când s-au stabilit mai multe pedepse cu închisoare si mai multe pedepse cu amenda, se aplică pedeapsa închisorii potrivit dispoziţiei de la lit. b), la care se adaugă pedeapsa amenzii potrivit dispoziţiei de la lit. c).”

Un alt amendament prevede că, dacă o persoană nu poate presta muncă în folosul comunităţii, trebuie să o dovedească printr-un certificat medico-legal.

“În cazul în care pedeapsa amenzii nu poate fi executată în tot sau în parte din motive neimputabile persoanei condamnate, instanţa înlocuieşte obligaţia de plată a amenzii neexecutate cu obligaţia de a presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii, afară de cazul în care, din cauza stării de sănătate stabilite prin expertiză medico-legală, persoana nu poate presta această muncă. Unei zile-amendă îi corespunde o zi de muncă în folosul comunităţii”, scrie în amendamentul adoptat.

Un alt amendament adoptat de Comisia Iordache, la propunerea Forumului Judecătorilor, prevede că se oferă circumstanţe atenuante dacă acoperirea integrală a prejudiciului material cauzat prin infracţiune, în cursul urmăririi penale sau al judecăţii, până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti, dacă făptuitorul nu a mai beneficiat de această circumstanţă într-un interval de 5 ani anterior comiterii faptei. Circumstanţa atenuantă nu se aplică în cazul săvârşirii următoarelor infracţiuni, dacă au produs un prejudiciu material: tâlhărie, piraterie, furt calificat, fraude comise prin sisteme informatice şi mijloace de plată electronice.

UPDATE 11:11 Amendamente la Codul penal, adoptate pe bandă rulantă

Comisia specială pentru modificarea legilor justiţiei, condusă de deputatul Florin Iordache, a adoptat deja joi, în mai puţin de o oră, mai multe amendamente, astfel că, în cazul în care de la săvârşirea infracţiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale se aplică legea mai favorabilă în integralitate, neputându-se combina prevederi din legi succesive.

“În cazul în care de la săvârşirea infracţiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă în integralitate, neputându-se combina prevederi din legi succesive”, se arată într-un amendament propus de Uniunea Naţională a Judecătorilor şi preluat de PSD, ALDE şi PNL.

O altă modificare adoptată de Comisie spune că legea penală mai favorabilă se aplică luându-se în calcul următoarele criterii:

a) se verifică conţinutul infracţiunii şi limitele de pedeapsă. Dacă în urma acestei verificări se constată că limitele de pedeapsă pentru infracţiunea stabilită, urmare a acestei verificări, sunt mai favorabile într-o lege, aceasta va fi considerată lege penală mai favorabilă.

b) se verifică circumstanţele de agravare şi atenuare a răspunderii precum şi modul de contopire al pedepselor în caz de concurs de infracţiuni sau de stabilire a stării de recidivă. Dacă în urma acestor verificări pedeapsa rezultantă este mai uşoară potrivit uneia dintre legile comparate, aceasta va fi considerată lege penală mai favorabilă.

c) se verifică termenele de prescripţie. Dacă potrivit uneia dintre legi răspunderea penală este prescrisă, aceasta va fi considerată lege penală mai favorabilă.

De asemenea, “în cazul în care de la săvârşirea infracţiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, limitele de pedeapsă aplicabile sunt cele din legea mai favorabilă precum şi termenele şi condiţiile de prescripţie din legea penală mai favorabilă”.

Totodată, s-a decis că fapta este săvârşită cu intenţie când făptuitorul: a) prevede rezultatul faptei sale, urmărind producerea lui prin săvârşirea acelei fapte. Ori de câte ori legea penală prevede că pentru a putea fi infractiune se impune săvârşirea faptei într-un anume scop, infracţiunea trebuie să fie săvârşită cu intenţie directă, care să rezulte în mod neîndoielnic, din circumstanţele concrete ale cauzei”.

Şedinţa Comisiei speciale pentru modificarea legilor justiţiei a început după ora 10.00.

Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a susţinut, luni, că este exclusă în acest moment adoptarea modificării Codurilor penale printr-o Ordonanţă de urgenţă, dar trebuie grăbite procedurile pentru adoptarea Codul penal şi asumată o variantă privind abuzul în serviciu, pentru că ”nu putem sta într-o legislaţie şchioapă doar aşa, pentru că ţipă unii”: “Va fi o variantă asumată de PSD, trebuie să ajungă la o variantă. Am înţeles că sunt 16 sau 18 variante. Totuşi, nu putem sta la nesfârşit cu un articol care în opinia multora este neconstituţional şi nu ar mai trebui să producă efecte, dar se pare că pentru unii produce efecte doar pentru că a fost într-un proces. Nu putem sta într-o legislaţie şchioapă doar aşa pentru că ţipă unii. Va fi şi acolo o formă în aşa fel încât în integralitatea Codul penal să intre la vot”.

Cel mai aşteptat articol este articolul 297, care defineşte infracţiunea de abuz în serviciu. La acest articol au fost depuse mai multe amendamente de către parlamentari ai PSD şi ALDE. Deputatul PSD Cătălin Rădulescu a propus un prag de 200.000 de euro pentru prejudiciu, în timp ce alţi parlamentari propun introducerea unui prag de 200.000 de lei şi scăderea pedepselor maxime de la şapte la trei ani de închisoare.

În 15 mai, preşedintele Comisiei speciale pentru modificarea legilor justiţiei, Florin Iordache, spunea că articolul 297 referitor la abuzul în serviciu va fi dezbătut ultimul, urmând ca abuzul să fie redefinit, el pledând pentru varianta de a nu fi impus un prag valoric.

“Nu am discutat încă cum va fi formulat articolul 297. (…) Am spus aşa, avem în acest moment în ceea ce priveşte abuzul în serviciu 14 propuneri cu un prag mai mare sau mai mic. Eu am spus că este foarte bine că abuzul în serviciu să fie redefinit, să nu aibă prag, pentru că în momentul în care există un prag, de ce este 10 lei, de ce nu este 100.000 de euro. Şi atunci va fi permanent ideea în societate că de fapt definiţia abuzului în serviciu este făcută pentru o persoană sau alta. De aceea, cred că în urma dezbaterilor şi în urma unei largi consultări a tuturor celor interesaţi, vom avea o bună definiţie a articolului 297”, afirma Iordache.

Întrebat dacă suma de 50.000 de euro poate fi interpretată ca un prag la abuzul în serviciu, preşedintele Comisiei speciale pentru legile justiţiei a insistat că sunt două lucruri diferite. “Sunt două lucruri diferite. Este un articol 308 la care într-adevăr CSM a venit cu un amendament – şi eu am spus de la început că toate amendamentele CSM vor fi susţinute de către PSD. Nu ştiu ce fac alţii, dar noi considerăm că peste CSM nu e nimic. Şi atunci, CSM prin amendamentele propuse noi considerăm că sunt nişte amendamente bune şi acest articol 308 în formula aceasta îl vom susţine. Acel 50.000, dacă vă uitaţi bine, când discutăm despre codul vamal acea sumă şi până acum a existat, deci nu e nimic nou. (…) Când veţi vedea forma finală a articolului 308, veţi înţelege cui i se aplică”, a mai spus Iordache.

Modificarea propusă de CSM spune că: “(3) În cazul infracţiunii prevăzute de art. 295 (delapidare, n.r.), săvârşite în condiţiile alin. 1, împăcarea parţilor înlatură răspunderea penală; (4) Infracţiunile prevăzute la art 295 (delapidare, n.r.), 297-300 (abuzul în serviciu, neglijenţa în serviciu, folosirea abuzivă a funcţiei, uzurparea funcţiei, n.r.) şi art. 304 (divulgarea informaţiilor secrete, n.r.), săvârşite în conditiile alin. (1), dacă au produs un prejudiciu material nu se pedepsesc atunci când valoarea prejudiciului este de cel mult 50.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, iar făptuitorul îl acoperă până la momentul sesizării instanţei de judecată; (5) Dacă infracţiunile prevăzute la alin. 4 au produs un prejudiciu material, iar făptuitorul acoperă integral prejudiciul cauzal, în cursul urmăririi penale sau al judecăţii, până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti, limitele prevăzute la alin. 2 se reduc la jumătate; (6) Dispoziţiile alin. 4 şi 5 se aplică tuturor persoanelor care au comis împreună una dintre faptele prevăzute de alin. 4, indiferent dacă plata a fost efectuată doar de unul sau o parte dintre aceştia”.

În prezent, articolul 297 din Codul penal prevede: “(1) Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică. (2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează şi fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, îngrădeşte exercitarea unui drept al unei persoane ori creează pentru aceasta o situaţie de inferioritate pe temei de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, orientare sexuală, apartenenţă politică, avere, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau infecţie HIV/SIDA”.