Proiectul de modificare a Codului de procedură penală, adoptat de Camera Deputaţilor

Proiectul PSD-ALDE-UDMR de modificare a Codului de procedură penală a fost votat, luni seară, de plenul Camerei Deputaţilor, în calitate de cameră decizională, după mai multe ore de dezbateri. PNL şi USR au anunţat că vor ataca legea la Curtea Constituţională, transmite News.ro.

Proiectul a fost adoptat cu 175 de voturi “pentru”, 78 ”împotrivă” şi o abţinere.

Şedinţa de plen s-a desfăşurat în absenţa lui Liviu Dragnea şi a fost condusă de vicepreşedintele Camerei Deputaţilor Gabriel Vlase, care a fost propus de preşedintele Klaus Iohannis la conducerea Serviciului de Informaţii Externe.

PNL va contesta la Curtea Constituţională proiectul de lege privind modificarea Codului de procedură penală, a anunţat liderul deputaţilor liberali, Raluca Turcan, la dezbaterile din plenul Camerei.

Opoziţia a depus proiectul de modificare a Regulamentului pentru ca Dragnea să poată fi demis de…

Moţiunea simplă împotriva ministrului Agriculturii, respinsă de Camera Deputaţilor

Ea a spus că acest proiect este “o cârdăşie a infractorilor politici” care au scăpat de infracţiunile de corupţie sau de evaziune fiscală.

“PNL va contesta la CCR această greşeală, această eroare pe care dumneavoastră o faceţi pentru România şi pentru românii pe care ar fi trebuit să îi reprezentaţi (…) Pe ultima sută de metri aţi introdus o serie de amendamente la propriile articole pe care la Senat le-aţi votat într-o anumită formă. Şi ce ne propuneţi dumneavoastră astăzi aici, pentru că puteţi? Ne propuneţi aşa – revizuirea hotărârilor judecătoreşti definitive poate fi cerută în cazul în care soluţionarea cauzei nu este semnată sau redactată de către judecătorul care a participat la proces. Cu alte cuvinte, dacă există o decizie definitivă şi judecătorul a fost promovat sau s-a pensionat, aşa cum pe legile Justiţiei aţi încurajat prin condiţii favorabile foarte mulţi judecători, se revizuiesc decizii definitive. O fi domnul Dragnea în această situaţie? Nu ştiu. Răspundeţi dumneavoastră”, a afirmat Turcan.

Legea va fi atacată la CCR şi de către USR, a anunţat Dan Barna.

Raportul privind acest proiect a fost trimis la Camera Deputaţilor în această seară. Opoziţia a reclamat că nu a fost suficient timp pentru studierea documentului, care are peste 300 de pagini, în condiţiile în care raportul a fost publicat la ora 18.00.

Raportul Comisiei speciale a fost publicat în jurul orei 18.00 pe site-ul Camerei Deputaţilor, iar dezbaterea pe modificări a început puţin după ora 18.15.

“Care este diferenţa dacă se votează acum sau miercuri? (…) Programul de guvernare al PSD este un paradis penal. O persoană s-a cocoţat în fruntea partidului şi dă ordine ca Ceauşescu. Este o lege care ne va crea o nesiguranţă de a merge pe stradă ziua în amiaza mare”, a spus deputatul USR Stelian Ion, opoziţia cerând fără succes amânarea vorului final pentru miercuri.

Florin Iordache a luat cuvântul în plen şi a spus de mai multe ori că prin aceste modificări se doreşte “stoparea abuzurilor”.

“Am foarte multe elemente care susţin această iniţiativă. Să votaţi cu mintea dumneavoastră pentru că noi chiar ne-am dorit să punem capăt abuzurilor. Prezentarea unor oameni cu cătuşe care s-au dovedit apoi a fi nevinovaţi – vrem să rezolvăm asta. Vrem ca procurorilor să le fie repartizate dosarele aleatoriu. Faptul că noi dorim înlocuirea sintagmei îndoială rezonabilă cu indicii temeinice este tocmai pentru că am văzut în practică cum se fac dosare doar pentru indicii. Dacă după câţiva ani se dovedeşte că a fost o greşeală, cine îi mai dă acelui om înapoi zilele, nopţile pierdute? Ne-am săturat de abuzuri, ne-am săturat de justiţie făcută prin protocoale, chiar vă rog să vă uitaţi pe amendamente, pe modificări. Noi vrem să aducem România pe un drum normal. Ne-am săturat de abuzuri. În programul de guvernare asta aveam prevăzut, să punem capăt abuzurilor. Ne-au cerut judecătorii să punem capăt abuzurilor făcute de procurori asupra lor”, a spus Iordache.

Una dintre ultimele modificări adoptate luni în comisie stabileşte că “termenele pentru exercitarea căilor de atac declarate împotriva hotărârilor pronunţate până la data intrării în vigoare a prezentei legi şi pentru motivele prevăzute de aceasta încep să curgă la data intrării sale în vigoare”.

Deputaţii USR au venit la şedinţa plenului îmbrăcaţi cu tricourile campaniei ”Fără penali”.

În opinia USR, Codul de procedură penală este un instrument creat cu scopul de a restrânge aria de acţiune a procurorilor şi de a-i favoriza pe inculpaţi şi infractori.

Senatul a avut rol de primă Cameră sesizată, iar Camera Deputaţilor este forul decizional în cazul acestui proiect.

Proiectul a primit săptămâna trecută raport favorabil din partea comisiei conduse de Florin Iordache (PSD).

Printre modificări se numără faptul că procurorul poate dispune luarea măsurii controlului judiciar pe o perioadă de cel mult 30 de zile, care poate fi prelungit cu cel mult 160 de zile, iar dacă probele dintr-o înregistrare sunt obţinute în mod nelegal, procurorul poate să le distrugă şi întocmeşte un proces-verbal în acest sens şi îl va depune la dosarul în cauză. De asemenea, măsura arestării preventive poate fi luată numai dacă din probe rezultă dovezi sau indicii temeinice.

În forma actuală, procurorul poate dispune luarea măsurii controlului judiciar faţă de inculpat, dar fără a fi specificat un termen limită. Modificarea adusă în cazul arestării preventive este că judecătorul sau instanţa de judecată poate decide măsura arestului preventiv doar dacă din probe rezultă probe sau indicii temeinice, fiind eliminată formularea “suspiciuni rezonabile”.

Măsura arestării preventive poate fi luată de către judecătorul de drepturi şi libertăţi, în cursul urmăririi penale, sau de către instanţa de judecată în faţa căreia se află cauza, în cursul judecăţii, numai dacă din probe rezultă probe sau indicii temeinice. Într-o altă modificare a fost introdusă sintagma “în mod excepţional” şi “motivată” în ceea ce priveşte aducerea cu mandat a unui suspect sau inculpat. “Suspectul sau inculpatul poate fi adus cu mandat de aducere, chiar înainte de a fi fost chemat prin citaţie, numai în mod excepţional şi motivat, dacă această măsură se impune în interesul rezvolvării cauzei”, potrivit amendamentului adoptat de Comisia specială.

O altă prevedere introduce un termen de până la 6 luni de la săvârşirea unei infracţiuni pentru depunerea unui denunţ “Pentru ca o persoană să beneficieze de dispoziţiile referitoare la reducerea limitelor de pedeapsă, denunţul trebuie să fie depus într-un termen de maxim 6 luni de la data la care persoana a luat cunoştinţă de săvârşirea infracţiunii”, spune amendamentul.

Potrivit unui amendament PSD, “după încetarea măsurii de supraveghere tehnică, procurorul informează, în scris, în cel mult 10 zile, pe inculpatul care a fost subiect al unui mandat despre măsura de supraveghere tehnică ce a fost luată în privinţa sa”.

Totodată, Comisia specială pentru legile justiţiei a modificat articolul 453 din Codul de procedură penală privind “cazurile de revizuire” şi a introdus un alineat nou care stabileşte când poate fi cerută revizuirea hotărârilor judecătoreşti definitive cu privire la latura penală. Deputatul USR Stelian Ion afirma că această modificare i-ar permite liderului PSD, Liviu Dragnea, să ceră repunerea în instanţă a dosarului “Referendumul”, în care a fost condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare, după ce judecătorul care a soluţionat cauza, Livia Stanciu, nu a redactat şi semnat motivarea deciziei. Astfel, este vorba despre articolul care prevede condiţiile de revizuire a hotărârilor judecătoreşti. “Revizuirea hotărârilor judecătoreşti definitive, cu privire la latura penală, poate fi cerută şi în cazul neredactării şi/sau nesemnării hotărârii de condamnare de judecătorul care a participat la soluţionarea cauzei”, se arată în modificarea făcută la articolul 453, alin. (1), lit. g) din Codul de procedură penală.

Potrivit unui alt amendament PSD, “după încetarea măsurii de supraveghere tehnică, procurorul îl informează în scris, în cel mult 10 zile, pe inculpatul care a fost subiect al unui mandat despre măsura de supraveghere tehnică ce a fost luată în privinţa sa”.

De asemenea, UDMR a propus ca înregistrările de pe camerele de supraveghere şi cele realizate în locurile publice să poată fi constituite ca probe. Astfel, s-a decis că probele obţinute în mod nelegal nu pot fi folosite în proces, fiind “lovite de nulitate absolută”. De asemenea, “probele şi mijloacele de probă excluse se păstrează sigilate la sediul parchetului, în ceea ce priveşte cauzele aflate în faza de urmărire penală, respectiv al instanţei, în cea ce priveşte cauzele aflate în curs de judecată”.

Totodată, PSD a propus un amendament care spune că audierea unei persoane nu poate dura mai mult de 6 ore din 24 de ore, iar perioadele de 6 ore nu pot fi consecutive, intervenind un interval de 12 ore. Declaraţiile suspectului sau inculpatului vor fi înregistrate, la cerere, cu mijloace tehice audio şi puse integral la dispoziţiile apărării. Înregistrările de pe camerele de supraveghere, precum şi cele realizate în locuri publice, pot constitui mijloace de probă.

“În cursul urmăririi penale şi al judecării cauzei în procedură sunt interzise comunicările publice, declaraţiile publice precum şi furnizarea de alte informaţii, direct sau indirect, provenind de la autorităţile publice referitoare la faptele şi persoanele care fac obiectul acestor proceduri şi nu se pot referi la persoanele suspectate sau acuzate ca şi cum acestea ar fi fost condamnate”, se arată în amendamentul propus de PSD şi UDMR şi adoptat în Comisia care discută modificările la Codurile penale.

De asemenea, o altă modificare prevede că, “dacă organele judiciare au comunicat public date şi informaţii privind începerea urmăririi penale, luarea unor măsuri preventive sau trimiterea în judecată a unei persoane, acestea sunt obligate să comunice în mod similar şi soluţiile de achitare, clasare sau încetare a procesului penal, după caz”. “În cursul urmării penale sau al judecăţii organele de urmărire penală sau instanţa de judecată pot comunica public date despre procedurile penale care se desfăşoară doar atunci când datele furnizate justifică un interes public sau acest lucru este necesar în interesul descoperirii faptelor şi aflării adevărului în cauză”, se arată într-un amendament al CSM şi adoptat de Comisie.