Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a făcut, recent, noi precizări legate de modificările aduse Codului penal şi Codului de procedură penală, el arătând că Ministerul Justiţiei a elaborat, iar Guvernul a adoptat şi a trimis Parlamentului după proiecte de lege pentru modificarea Codurilor în acord cu deciziile CCR şi pentru transpunerea Directivelor referitoare la confiscarea extinsă, respectiv consolidarea prezumţiei de nevinovăţie, în timp ce “Comisia specială a Parlamentului a promovat alte două iniţiative parlamentare de modificare a Codului penal şi a Codului de procedură penală, prin consacrarea altor soluţii legislative, care au fost dezbătute şi adoptate”, transmite News.ro.
Tudorel Toader a postat pe Facebook, luni seară, un mesaj cu precizări referitoare la demersurile legislative de modificare a Codului penal şi a Codului de procedură penală.
“Ministerul justiţiei a elaborat un proiect de lege pentru modificarea Codului penal şi a Codului de procedură penală, în acord cu deciziile de admitere sau interpretative ale CCR. În acelaşi timp, ministerul justiţiei a elaborat un alt proiect de lege pentru modificarea Codului penal şi a Codului de procedură penală, pentru transpunerea Directivelor referitoare la confiscarea extinsă, respectiv consolidarea prezumţiei de nevinovăţie. În vara lui 2017, cele două proiecte de lege au fost adoptate de către Guvern şi transmise legiuitorului pentru realizarea operei de legiferare. Comisia specială a Parlamentului a promovat alte două iniţiative parlamentare de modificare a Codului penal şi a Codului de procedură penală, prin consacrarea altor soluţii legislative, care au fost dezbătute şi adoptate”, arată ministrul Justiţiei.
Precizările vin în contextul informaţiilor apărute în spaţiul public potrivit cărora Guvernul ar intenţiona să adopte în şedinţa de marţi o Ordonanţă de Urgenţă privind amnistia şi graţierea. El declara luni, comentând aceste informaţii, că la Ministerul Justiţiei nu există în dezbatere sau în avizare o astfel de Ordonanţă de Urgenţă.
După adoptarea de către Parlament a modificărilor aduse Codurilor penale, ministrul Justiţiei a afirmat în mai multe rânduri că răspunzătoare pentru forma finală a proiectului este comisia parlamentara specială pentru legile justiţiei, el arătând căl răspunde doar întrebărilor vizând activitatea sa şi a ministerului.
“Nu este noul Cod penal, este Codul penal din 2014 care are modificări. Cu privire la acest Cod penal, vă aduceţi aminte că Ministerul Justiţiei a elaborat proiectul de lege pentru modificare, în sensul punerii de acord cu deciziile Curţii Constituţionale, în sensul punerii de acord cu directivele europene. Mă refer la Codul penal şi la Codul de procedură penal. Strict, propunerea noastră viza transpunerea directivei, punerea de acord cu deciziile CCR. Mai departe, modificările au survenit la Comisia specială şi dânşii sunt în măsură să vă răspundă. (…) Vă spun cu convingere că în controlul de constituţionalitate se va vedea dacă modificările adoptate corespund exigenţelor constituţionale şi directivelor”, declara săptămâna trecutăTudorel Toader.
El spunea că oportunitatea unei reglementări aparţine legiuitorului, iar constituţionalitatea este o obligaţie generală pe care o va verifica instanţa de contencios constituţional.
Întrebat insistent de către jurnalişti despre noua formă a articolului privind abuzul în serviciu, ministrul Justiţiei a evitat să dea un răspuns clar şi a spus că legiutorul este obligat să modice o lege în acord cu deciziile CCR, dar nu este împiedicat să adopte şi alte modificări, respectând oportunitatea legiferării şi limitele constituţionale.
În ceea ce priveşte dezincriminarea neglijenţei în serviciu, Toader a susţinut că a fost sunat de un jurnalist în timp ce era în maşină şi atunci a aflat despre această modificare.
El a mai spus că la comisia parlamentară specială au fost primite 32 de modificări privind abuzul în serviciu, una fiind a Ministerului Justiţiei, care este, de altfel, cea care a fost preluată cu privire la pragul valoric pentru abuz: “Ministerul a făcut o sinteză a celor 31 de propuneri şi am luat ce am considerat şi trimis la comisia sopecială. Puteţi întreba comisia de ce au reţinut una din variante, cea a ministerului, şi dânşii că pot explica de ce au preferat această soluţie”.
Întrebat din nou dacă varianta adoptată pentru abuzul în serviciu este cea mai bună, Toader le-a spus jurnaliştilor că membrii comisiei parlamentare trebuie să răspundă la această întrebare: “Întrebaţi pe dânşii, eu răspund la întrebările vizând activitatea mea, a noastră. Noi am făcut o propunere şi atata tot”.
Proiectul de modificare a Codului penal a fost adoptat de plenul Camerei Deputaţilor în 4 iulie, în calitate de for decizional.
Articolul 297 din Codul penal cu privire la infracţiunea de abuz în serviciu a fost modificat, astfel că infracţiunea nu se pedepseşte dacă prejudiciul este până în salariul minim brut pe economie – 1.900 de lei. În plus, se consideră abuz în serviciu dacă scopul este de a obţine foloase materiale necuvenite pentru sine, soţ sau rude până la gradul II.