Procurorul Alexandra Lăncrănjan: În Germania, sunt foarte multe articole în Codul Penal care reglementează acţiuni specifice ale funcţionarilor publici fără a le denumi abuz în serviciu

Procurorul DNA Alexandra Lăncrănjan susţine, sâmbătă, că în Germania, sunt foarte multe articole în Codul Penal care reglementează acţiuni specifice ale funcţionarilor publici fără a le denumi abuz în serviciu. Aceasta spune că ministrul Justiţiei ar fi trebuit să citească Codul Penal german ”până la capăt” şi să argumenteze ” fără a denatura realitatea juridică”. Declaraţia procurorului DNA vine în contextul în care ministrul Justiţiei a afirmat că ”abuzul în serviciu nu este incriminat în mod distinct în Codul Penal din Germania”, transmite News.ro.

Procurorul DNA Alexandra Lăncrănjan a postat, sâmbătă, un mesaj pe contul său de Facebook în care comentează declaraţiile ministrului Justiţiei, Todorel Toader, referitor la inscriminarea abuzului în serviciu în Codul Penal din Germania.

”Pentru un om care se consideră un profesionist al dreptului este foarte important să aibă răbdare să citească o lege până la capăt, să argumenteze fără a denatura realitatea juridică şi atunci când argumentele nu sunt în favoarea teoriei sale să accepte fără a deturna textul legal sau a omite lucruri. Când nu mai poţi să faci asta…Spre exemplu, în Germania sunt foarte multe articole în Codul Penal care reglementează acţiuni specifice ale funcţionarilor publici fără a le denumi abuz în serviciu”, scrie Alexandra Lăncrănjan.

Aceasta face referire la articolul 266 din Codul Penal german care ”reglementează o infracţiune privitoare la atribuţiile de serviciu (în varianta germană Neloialitate)”.

Şeful Departamentului de Luptă Antifraudă Marius Vartic vrea să revină la DNA

Procurorul Adina Florea, propusă de ministrul Justiţiei pentru conducerea DNA, audiată joi în Secţia pentru procurori…

”(1) Fapta persoanei care abuzează de autoritatea ce i-a fost acordată prin lege, prin învestirea de către o autoritate publică sau pe cale convenţională, de a dispune de bunurile altei persoane sau de a efectua acte în numele sau interesul altei persoane ori de a-şi asumă obligaţii în numele acesteia sau care îşi încalcă obligaţia de a proteja drepturile patrimoniale şi interesele altei persoane, obligaţie stabilită prin lege, decizie a autorităţii publice sau pe cale convenţională, şi, prin urmare, provoacă prejudicii respectivei persoanei, se pedepseşte cu închisoarea de cel mult cinci ani sau cu amendă”, se mai arată în mesajul procurorului DNA.

Potrivit acesteia, ”dacă un jurist ar citi Codul Penal german integral ar putea, fără niciun efort, să constate că abuzul în serviciu este incriminat, atât în articole cu o specificitate mare, cât şi în acest articol care acoperă celelalte ipoteze posibile”.

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, afirmă, sâmbătă, că abuzul în serviciu nu este incriminat în mod distinct în Codul penal din Germania, dar calitatea de funcţionar public sau european apare ca element de agravare în cazul mai multor infracţiuni.

Toader susţine că şi în Codul Penal din România sunt incriminate fapte concrete prin care funcţionarul public abuzează de poziţia pe care o are şi enumeră cercetarea abuzivă, purtarea abuzivă şi falsul intelectual.

Reacţia ministrului vine după precizările Ambasadei Germaniei care a anunţat că abuzul în serviciu este reglementat în Germania prin mai multe legi fiscale, din dreptul disciplinar şi din Codul Penal.

Ulterior, Toader a postat şi o completare: ”Cine vrea şi poate, lesne înţelege diferenţele dintre elementele constitutive ale infracţiunilor din art.266 C penal german şi art.297 C penal român ! În acest sens, în scurt timp, va fi disponibil “Codexul penal european”, în curs de apariţie la editura C H Beek !”.

La rândul ei, procurorul Alexandra Lăncrânjan a reacţionat cu o nouă postare pe Facebook: ”Cine vrea şi poate, lesne înţelege că Art.266 C.pen.german incriminează conduite într-o paletă mult mai largă ca legiuitorul român. Ba mai cuprinde şi încălcarea unor obligaţii ce decurg dintr-o convenţie. Şi nu are nici prag. Iar pentru această constatare este suficientă Teoria generală a dreptului, anul I”.