Codul administrativ. Opoziţia nu este de acord proiectul. Anunță că îl va ataca la CCR

Proiectul de lege privind Codul administrativ, care prevede, printre altele, pensii speciale pentru aleşii locali, precum şi eliminirea pragului de 20% pentru folosirea limbii materne a minorităţilor naţionale în administraţia locală, va intra joi la dezbateri şi vot, în procedură de urgenţă, în plenul Camerei Deputaţilor.

UPDATE 12:53 Opoziția va ataca Codul Administrativ la CCR

Camera Deputaţilor a dezbătut, joi, proiectul de lege privind elaborarea Codului administrativ, care prevede, printre altele, ca primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene aleşi după anul 1992 să primească o pensie specială în limita a trei mandate şi, de asemenea, că pot avea calitatea de persoană fizică autorizată sau de persoană care exploatează o întreprindere individuală sau o întreprindere familială. Opoziţia a criticat proiectul legislativ acuzând “destructurarea funcţiei publice” şi spune că îl va ataca la Curtea Constituţională, în timp ce PSD susţine că proiectul este dorinţa coaliţiei de a eficientiza administraţia.

Proiectul de lege va fi supus luni votului final în Camera Deputaţilor, care are rol de for decizional.

Opoziţia a depus proiectul de modificare a Regulamentului pentru ca Dragnea să poată fi demis de…

Moţiunea simplă împotriva ministrului Agriculturii, respinsă de Camera Deputaţilor

Deputatul PNL Paul Dobre a susţinut că elaborarea Codului administrativ reprezintă una dintre cele mai importante legi pentru funcţionarea ţării, dar PSD-ALDE au “destructurat” funcţia publică prin modificările aduse legislaţiei.

“Astăzi începem dezbaterea uneia dintre legile cele mai importante pentru funcţionarea ţării. Dincolo de toate sistemele, administraţia publică atât centrală cât şi locală este structura de rezistenţă a statului român. După 1989, au fost adoptate succesiv o serie de legi care au modificat administraţia faţă de vechiul sistem socialist-comunist. (…) Cred că proiectul aşa cum a fost prezentat iniţial era mult mai bun, din păcate, decât de cel care intră acum în dzbatere. Aceasta pentru că parcursul dezbaterii înainte de a intra în Senat, în cadrul Comisiei speciale, grupul parlamentar PSD, dar şi colegii din ALDE practic au destructurat o zonă extrem de sensibilă şi importantă a acestui corp, care este funcţia publică. După 25 de ani de eforturi, programe, finanţări importante, UE, Banca Mondială, prin acest Cod desfiinţăm Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici. Rămân clădirea, directorul şi portarul şi o cutie poştală. Din păcate, această intervenţie brutală a colegilor din coaliţie permite ca prin acest Cod să se politizeze dincolo de un nivel normal şi firesc aministraţia. În engleză, funcţionar public se spune public servant, pentru că funcţionarul public este în serviciul cetăţeanului, şi nu al alesului vremelnic. Viziunea colegilor din majoritate este exact invers”, a spus Dobre.

Preşedintele PMP, Eugen Tomac, a precizat că nu este de acord cu acordarea de pensii speciale pentru aleşii locali şi să aibă un alt statut faţă de ceilalţi cetăţeni ai ţării.

“Vreau să anunţ aici, astăzi, că asistăm la un blat naţional. Ceea ce se întâmplă la ora actuală este o chestiune cât se poate de clară, şi anume există o înţelegere pentru ca Parlamentul să dea astăzi un vot prin care aleşii locali să aibă un alt statut decât ceilalţi cetăţeni. Am înţeles că se justifică oboseala de aici cu privire la rolul pe care îl avem noi. Nu înţelegem că funcţia de demnitate publică, de ales, este o onoare pe care ne-o oferă societatea. Vrem pensii speciale. Sunt categoric împotriva ideii de a avea pensii speciale şi sunt categoric împotriva ideii ca orice ales să aibă pensie specială, un statut diferit faţă de ceilalţi cetăţeni. Este o onoare pentru noi că în această ţară cetăţenii deleagă puterea către aleşi. Nu trebuie să ne creăm categorii privilegiate de avantaje pe care le putem fructifica prin votul pe care îl dăm în Parlament. PMP este împotriva ideii de a se crea pensii speciale. (…) PMP, împreună cu celelalte partide din opoziţie, va contesta la CCR acest cod administrativ antiromânesc”, a anunţat Eugen Tomac.

Deputatul UDMR Attila Korodi a susţinut că proiectul de lege va avea un impact care va “reforma substanţial relaţia dintre statul român şi cetăţean”, anunţând că UDMR va vota iniţiativa.

“Ne aflăm astăzi într-un moment de cotitură pentru administraţia locală din România. Avem în faţă un Cod administrativ al cărui impact va reforma substanţial relaţia dintre statul român şi cetăţean. Avem în faţă un proiect de lege care ne apropie mai mult de ceea ce reprezintă statul în secolul 21. Administraţia locală din România va deveni mai modernă, mai apropiată de cetăţean, mai eficientă în soluţionarea problemelor de zi cu zi ale oamenilor. (…) Datorită contribuţiei tuturor partidelor parlamentare, am reuşit să îmbunătăţim, să dezvoltăm forma iniţială a propunerii. Noi avem astăzi şansa să dăm un impuls ca România să conntinue pe drumul dezvoltării, descentralizării. În consecinţă, UDMR va vota în favoarea adoptării noului Cod administrativ”, a spus Korodi.

Deputatul PSD Niculae Halici a adăugat că acest Cod administrativ reprezintă dorinţa PSD-ALDE de a eficientiza administraţia.

“În ceea ce priveşte funcţionarii publici şi statutul lor, aici foarte multe lucruri s-au schimbat în sensul de a determina şi a reuşi să eficientizăm şi să profesionalizăm corpul funcţionarilor publici. Ei vor da evaluări scrise anuale şi care vor avea pregătirea şi eficienţa solicitată de conducătorii instituţiilor publice pe anul respectiv vor rămâne, care nu, să plece acolo unde se regăsesc mai bine. (…) Dorinţa coaliţiei PSD-ALDE este de fapt de a eficientiza administraţia fie ea centrală sau locală. (…) Interesul cetăţeanului este în viaţa de zi cu zi, în contact cu administraţia de care ne plângem de atâta amar de vreme şi pentru care nu am făcut foarte multe lucruri decât la fiecare legislatură şi fiecare Guvern am venit şi am completat cu câte o ordonanţă, hotărâre, o literă, un articol şi n-a făcut decât să birocratizeze şi să îngreuneze activitatea funcţionarilor şi a demnitarilor”, a explicat Niculae Halici.

Totodată, deputatul USR Nicuşor Dan a spus că acest Cod administrativ este “un pas înainte şi cinci paşi înapoi”. El a criticat faptul că prefectul este transformat în om politic, iar un primar scapă dacă îi deleagă unui director o atribuţie.

“Codul administrativ e un pas înainte, într-adevăr, şi pentru faptul că multe acte normative au fost strânse într-unul singur trebuie felicitat pentru muncă reprezentantul Ministerului Dezvoltării. A fost o muncă consistentă şi pe formă facem un pas înainte, dar pe fond facem cinci mari paşi înapoi. Noi azi facem un pas înapoi – facem din prefect om politic (…) Am fi avut posibilitatea ca cel puţin secretarul instituţiei prefectului să fie independent de prefect şi să se ocupe el de această chestiune a legalităţii, însă prin Codul administrativ îi dăm atribuţii manageriale şi îl punem în subordinea explicită a prefectului. (…) Un primar care delegă unui director o atribuţie nu mai răspunde. Facem ca primarul să nu mai răspundă de ce se întâmplă în primăria pe care o conduce”, a spus Nicuşor Dan.

Comisia specială pentru elaborarea Codului administrativ, condusă de către deputatul PSD Marcel Ciolacu, a dat, la începutul lunii iunie, raport favorabil asupra tuturor modificărilor aduse. Membrii PSD, PNL, ALDE şi UDMR au votat în favoarea modificărilor, în timp ce USR s-a abţinut de la vot.

“Persoanele alese începând cu anul 1992 de către cetăţeni, prin vot universal, egal, direct, secret, respectiv prin vot secret indirect şi liber exprimat, respectiv primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene, care îndeplinesc condiţiile vârstei standard de pensionare, ale vârstei standard de pensionare redusă aşa cum sunt prevăzute în Legea nr 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, sau cele prevăzute de alte legi speciale au dreptul, la încetarea mandatului, la o indemnizaţie pentru limită de vârstă de la data la care li se acoră drepturile de pensie pentru limită de vârstă, dar nu mai devreme de data încetării mandatului aflat în derulare”, se arată în amendamentul adoptat de Comisie.

După adoptarea modificărilor la Codul penal, prioritatea acestei sesiuni extraordinare a Parlamentului este adoptarea Codului Administrativ, titrează News.ro.

Şedinţa în plen a Camerei Deputaţilor are loc de la ora 10.00, iar pe ordinea de zi se află şi Proiectul de Lege privind Codul administrativ al României.

Camera Deputaţilor este for decizional pe acest proiect.

În 11 iunie, Senatul a adoptat cu 85 de voturi “pentru”, 21 de voturi “împotrivă” şi 11 abţineri, proiectul de lege pentru elaborarea Codului administrativ. Pe 27 iunie, plenul Camerei Deputaţilor a decis, înainte de votul final, retrimiterea Codului administrativ la Comisie.

Una dintre prevederile Codului Administrativ este că primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene aleşi după anul 1992 vor primi o pensie specială în limita a trei mandate.

“Persoanele alese începând cu anul 1992 de către cetăţeni, prin vot universal, egal, direct, secret, respectiv prin vot secret indirect şi liber exprimat, respectiv primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene, care îndeplinesc condiţiile vârstei standard de pensionare, ale vârstei standard de pensionare redusă aşa cum sunt prevăzute în Legea nr 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, sau cele prevăzute de alte legi speciale au dreptul, la încetarea mandatului, la o indemnizaţie pentru limită de vârstă de la data la care li se acoră drepturile de pensie pentru limită de vârstă, dar nu mai devreme de data încetării mandatului aflat în derulare”, prevede actul normativ.

O altă modificare le permite aleşilor locali să aibă calitatea de persoană fizică autorizată sau de persoană care exploatează o întreprindere individuală sau o întreprindere familială.

De asemenea, cuantumul indemnizaţiei pentru limită de vârstă prevăzut la al. 1 se acordă în limita a trei mandate şi se calculează ca produs al numărului lunilor de mandat cu 0.40% din indemnizaţia brută lunară aflată în plată.

Totodată, pentru mandate incomplete, indemnizaţia pentru limită de vârstă se calculează proporţional cu perioada de mandat efectiv exercitată, dar nu mai puţin de un mandat complet de primar, viceprimar, preşedinte şi vicepreşedinte de consilii judeţene. Indemnizaţia pentru limită de vârstă se cumulează cu orice tip de pensie stabilită în sistemul public de pensii sau în alt sistem de pensii neintegrat sistemului public.

În forma votată de Senat, legea prevede, la articolul 94, şi eliminirea pragului de 20% pentru folosirea limbii materne a minorităţilor naţionale în administraţia locală: “Folosirea limbii minorităţilor naţionale (1) În unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, în care cetăţenii aparţinând minorităţilor naţionale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor, autorităţile administraţiei publice locale, instituţiile publice aflate în subordinea acestora, organismele prestatoare de servicii publice şi de utilitate publică de interes local sau judeţean, precum şi prefecturile, serviciile publice deconcentrate, au obligaţia să asigure în raporturile cu aceştia, folosirea limbii minorităţii naţionale respective, în conformitate cu prevederile Constituţiei, ale prezentului Cod şi ale tratatelor internaţionale la care România este parte. (2) Autorităţile şi instituţiile publice, precum şi celelalte entităţi juridice prevăzute la alin.(1), prin hotărârea organelor lor deliberative sau după caz, organelor de conducere pot decide asigurarea folosirii limbii minorităţilor naţionale în unităţile administrativ-teritoriale în care cetăţenii aparţinând minorităţilor naţionale nu ating ponderea prevăzută la alin (1)”.