Colegiul Medicilor dă vina pe presă pentru părerea proastă pe care cetățenii o au despre medici

Colegiul Medicilor spune că profesioniștii din sănătate se află sub un asalt mediatic iar presa este considerată principalul vinovat pentru modul în care imaginea medicilor s-a degradat în ochii cetățenilor. Colegiul subliniază că profesioniștii trebuie, în condițiile scăderii de personal și a unui buget mult subdimensionat, să acorde îngrijiri medicale pentru 20 de milioane de români.

Colegiul Medicilor se plânge de faptul că profesioniștii din sănătate se află sub un asalt mediatic. Știrile din presă sunt considerate vinovatul de serviciu pentru modul în care s-a degradat imaginea medicilor în spațiul public, asta deși, spun medicii, calitatea actului medical a crescut.

“Asistăm zi de zi la un asalt media asupra lumii medicale. Presa se întrece în a furniza consumatorului de ştiri dovezi de neglijenţă, imprudenţă, incompetenţă, ale medicilor din întreaga ţară. Suntem martori, aproape neputincioşi, la această denigrare constantă a activităţii noastre fiind creata impresia că asistenţa medicală din România este în declin şi că profesioniştii lipsesc sau că nu îşi fac corect meseria. Cu toate că, zi de zi, calitatea actului medical a crescut şi rezultatele mai bune sunt de necontestat, percepţia publică asupra medicului s-a deteriorat în mod evident,” se arată într-un comunicat de presă al Colegiului Medicilor.

Profesioniștii din sănătate se plâng și de cadrul legislativ care, spun ei, acordă prea multe drepturi pacienților și limitează posibilitatea de acțiune a cadrelor medicale.

Sanitas amenință cu proteste dacă guvernul crește impozitul pentru indemnizația de hrană

INS: România are un medic la 335 de locuitori. Anul trecut, în sistemul de sănătate erau…

“Pe măsură ce drepturile pacienţilor cresc, în aceeaşi măsură libertatea de acţiune a medicului este restrânsă. Pacientul are dreptul de a-şi alege şi medicul şi opţiunea terapeutică. Pacientul are acces la ghidurile de bună practică, pacientul are Legea drepturilor pacientului nr.46/2003, inclusiv accesul la justiţie pentru a-şi rezolva nemulţumirile,” susține Colegiul Medicilor.

Iar toate astea se-ntâmplă în condițiile în care sistemul de sănătate din România se află într-o criză acută de medici și este subfinanțat.

“Deşi medicina este subfinanţată şi subdotată de ani de zile totuşi este capabilă să asigure servicii unei populaţii de aproximativ 20.000.000. În fiecare an sunt prestate aproape 180 de milioane de servicii medicale de către cei peste 55.000 de medici. Rezultă 9 servicii medicale pe locuitor şi peste 3200 de servicii pe medic. În spitalizarea continuă şi de zi ajung într-un an aproximativ 7 milioane de pacienţi. Procentele reflectă activitatea susţinută a medicilor din România, activitate care ar merita recunoaştere, dacă nu recunoştinţă dar în nici un caz oprobriu. Corpurile profesionale din sănătate, fără excepţie, asistă, din nou, de câteva săptămâni la asalturi mediatice legate de fapte a căror evidenţă nu o neagă nimeni,” se mai arată în comunicatul Colegiului Medicilor.

Colegiul medicilor face un apel ca să se acorde respectul cuvenit profesioniștilor din domeniul sănătății iar în ceea ce privește exprimarea publică, să se aștepte deciziile instanțelor.

Precizările Colegiului Medicilor vin în contextul în care, doar în ultima săptămână, presa a raportat două cazuri în care pacienții au decedat după ce au fost plimbați de la o unitate spitalicească la alta. Imaginile cu un medic din Băicoi care a refuzat internarea pacientei fără argumente valide a devenit virală pe Facebook și a determinat reacția ministrului Sănătății care a cerut un control la Spitalul din Băicoi.

Un alt caz a fost raportat la Sibiu unde o pacientă însărcinată a decedat după ce a plecat de la Unitatea de Primiri Urgențe a Spitalului Județean la Spitalul Militar. De acolo medicii au trimis-o înapoi la Spitalul Județean cu o ambulanță.

Cele două cazuri au apărut în momentul în care tot mai multe informații sunt făcute publice cu privire la dosarul medicului Lucan. Doctorul este acuzat că alegea în mod preferențial pacienții care urmau să beneficieze de transplant renal având prioritate pacienții cu bani sau influență.