Procurorii DNA au anunţat, miercuri, că fostul ministru al Finanţelor Publice, Sebastian Vlădescu, este urmărit penal pentru două infracţiuni de luare de mită şi trafic de influenţă în formă continuată.
UPDATE 16.02: Potrivit unui comunicat al DNA, În ordonanța procurorilor se arată că, în cauză, există aspecte din care rezultă suspiciunea rezonabilă ce conturează următoarea stare de fapt:
În perioada 2005-2014, oficiali români sau persoane cu influență asupra acestora ar fi primit, de la o companie străină, în baza unor înțelegeri, aproximativ 20 de milioane de euro pentru ca, în schimbul acestor sume, să se asigure încheierea contractelor și plata facturilor pentru reabilitarea unor tronsoane de cale ferată a liniei București-Constanța, precum și plata TVA restante pentru reabilitarea unei alte linii de cale ferată care fusese deja realizată de aceeași companie.
Banii încasați ilegal reprezentau procente din valoarea fiecărei plăți făcute de statul român și erau achitați succesiv, pe măsură ce compania constructoare încasa, la rândul ei, contravaloarea lucrărilor efectuate, de la statul român (respectiv de la compania C.N. C.F.R.).
În acest context, în prima parte a anului 2005, suspectul Vlădescu Sebastian împreună cu Costea Mircea Ionuț și Mititelu Mihaela, a pretins de la reprezentanții unei companii un comision de 3,5% din valoarea contractelor ce urmau a fi încheiate cu C.N.C.F.R. S.A. privind reabilitarea căii ferate București – Constanța pentru ca, în schimbul acestui comision, să își exercite atribuțiile care îi reveneau în calitate de ministru al finanțelor publice, respectiv să aprobe finanțarea suplimentară necesară pentru încheierea contractelor, precum și pentru a își exercita ulterior atribuțiile referitoare la asigurarea fondurilor necesare plății facturilor pentru lucrările efectuate.
În perioada 2008-2009, în baza acestei înțelegeri, a primit suma de aproximativ 1 milion de euro (reprezentând partea sa din comisionul pretins) în conturile bancare ale unor societăți comerciale pe care le controla.
Ulterior, în perioada 2009-2010, suspectul Vlădescu Sebastian, în calitatea menționată mai sus, pentru a-și îndeplini atribuțiile sale de serviciu într-un mod care să asigure finanțările respective, a acceptat de la reprezentantul companiei străine promisiunea sumei de 2 milioane de euro iar, în perioada noiembrie 2011- septembrie 2013, a primit suma de 65.000 de euro, sub forma finanțării activității unei companii offshore, unde avea calitatea de asociat.
De asemenea, în același context, suspectul Vlădescu Sebastian, în perioada septembrie 2010 – ianuarie 2013, a pretins și primit de la aceeași persoană suma totală de 2.117.000 euro. În schimbul acestor sume de bani, suspectul Vlădescu Sebastian urma să își exercite influența pe care a pretins că o avea asupra ministrului transporturilor pentru a-l determina să asigure finanțarea necesară plății facturilor aferente lucrărilor efectuate la tronsonul de cale ferată București-Constanța.
Fostul ministru de Finanţe Sebastian Vlădescu a ajuns vineri la DNA, la trei zile după ce preşedintele Klaus Iohannis a încuviinţat urmărirea penală în dosarul în care Vlădescu este acuzat de două infracţiuni de luare de mită şi în care a început urmărirea penală şi împotriva fostului parlamentar Cristian Boureanu, a lui Ionuţ Costea, fost secretar de stat în Ministerul Finanţelor, dar şi preşedinte al EximBank, şi a lui Constantin Dascălu, secretar de stat în Ministerul Transporturilor. Preşedintele Klaus Iohannis, a transmis marţi, ministrului Justiţiei cererea de urmărire penală a lui Sebastian Vlădescu, în calitate de fost ministru al finanţelor publice în perioada august 2005-aprilie 2007, respectiv decembrie 2009-septembrie 2010, anunţă Preşedinţia, conform News.ro.
Şi Cristian Boureanu a fost la DNA două zile consecutiv, marţi şi miercuri, în legătură cu acelaşi dosar, cauţiunea stabilită în cazul lui fiind de 200.000 de euro.
Conform DNA, infracţiunile de corupţie au fost comise în legătură cu încheierea şi derularea contractelor de reabilitare a liniei ferate Bucureşti – Constanţa, precum şi cu recuperarea taxei pe valoarea adăugată (TVA) restante, pentru lucrări de reabilitare la o altă linie de cale ferată. Astfel, în perioada 2005-2014, oficiali români sau persoane cu influenţă asupra acestora ar fi primit de la o companie străină, în baza unor înţelegeri, aproximativ 20 de milioane de euro pentru ca, în schimbul acestor sume, să se asigure încheierea contractelor şi plata facturilor pentru reabilitarea unor tronsoane de cale ferată a liniei Bucureşti-Constanţa, precum şi plata TVA restante pentru reabilitarea unei alte linii de cale ferată care fusese deja realizată de aceeaşi companie.