Klaus Iohannis: Unele propuneri pentru modificarea Codurilor penale sunt inacceptabile

Unele dintre propunerile pentru modificarea Codurilor penale sunt absolut inacceptabile, a declarat, joi, preşedintele Klaus Iohannis, titrează News.ro.

Unele dintre propunerile pentru modificarea Codurilor penale sunt absolut inacceptabile, a declarat, joi, preşedintele Klaus Iohannis. El a mai spus că “este inadmisibil ca unele modificări să fie făcute cu destinaţie pentru unele persoane care acum ocupă poziţii de decizie chiar în Parlament”.

Preşedintele Klaus Iohannis a făcut aceste declaraţii la finalul întâlnirii avute la Palatul Cotroceni cu premierul Italiei, Paolo Gentiloni.

Iohannis a spus că unele modificări la Codurile penale erau necesare şi sunt bune, dar altele sunt inacceptabile.

Cazanciuc vrea modificarea Codului Penal. Constantă că românii sunt indignați de pedepsele mici pentru șoferii care,…

Preşedintele Klaus Iohannis a atacat la Curtea Constituţională modificările aduse de Parlament Codului penal

“Unele dintre aceste modificări sunt necesare, fiindcă e nevoie de o oarecare modificare a legislaţiei, punere în acord cu decizii ale CCR şi în unele puncte chiar cu legislaţia europeană. Aceste propuneri sunt bune şi cred că Parlamentul le va prelucra şi va introduce aceste chesstiuni. Alte propuneri care au fost făcute, nu vreau să detaliez acum în acest cadru, sunt total inacceptabile şi cred că discuţia parlamentară va revela care trebuie să rămână în discuţie şi care trebuie să iasă din discuţie. Un principiu, însă, cred că trebuie să îl înţeleagă toată lumea – este inadmisibil ca unele modificări să fie făcute cu destinaţie pentru unele persoane care vremelnic ocupă poziţii de decizie chiar în Parlament”, a declarat preşedintele Klaus Iohannis.

Şeful statului a făcut această declaraţie după ce preşedintele Consiliului de miniştri al Italiei a fost întrebat despre modificările aduse legislaţiei privind justiţia în România.

Paolo Gentiloni a subliniat, pornind de la experienţa ţării sale, că în statul de drept nu se pot face intermedieri şi nu se poate face din această chestiune un conflict interminabil în interiorul unei ţări.

”Evident că eu nu am comentarii de făcut asupra propunerilor de lege, asupra discuţiilor interne în ceea ce priveşte România. Cu siguranţă, pe baza experienţei şi din ţara mea, ştiu că este nevoie să lucrăm foarte mult asupra tematicilor de luptă împotriva corupţiei, privind statul de drept. Sunt bazele convieţuirii noastre în Europa. Cred că trebuie să facem cu toţii un efort în ţările noastre pentru a aborda aceste tematici într-un mod dialectic, fără a face din asta un element de luptă. Italia, din păcate, a trăit ani întregi de lupte asupra acestor chestiuni şi, dacă există o lecţie pe care noi putem să o tragem de aici, este că în statul de drept nu se pot face intermedieri şi nu se poate face din această chestiune un conflict interminabil în interiorul unei ţări. Noi, din păcate, am trăit acest lucru şi de aceea aducem contribuţia noastră respectând, evident, totala autonomie a acestei ţări”, a afirmat premierul italian.

Comisia parlamentară specială pentru legile justiţiei a decis joi ca dezbaterile generale privind modificarea Codului penal şi Codului de proceură penală să înceapă în 2 mai. Opoziţia a acuzat că modificările Codurilor penale sunt “cu dedicaţie” pentru Liviu Dragnea şi Călin Popescu Tăriceanu. Preşedintele comisiei, fostul ministru al Justiţiei Florin Iordache, a susţinut însă că prin aceste modificări se vrea “normalizarea vieţii în România”.

Proiectul de modificare a Codului Penal prevede că emiterea, aprobarea sau adoptarea de acte normative nu constituie infracţiunea de ajutor dat făptuitorului în scopul împiedicării sau îngreunării cercetărilor într-o cauză penală, tragerii la răspundere penală, executării unei pedepse sau măsurii privative de libertate. Declaraţiile publice făcute de autorităţile publice sau funcţionari publici prin care, înainte de pronunţarea unei hotărâri definitive de condamnare, o persoană este considerată vinovată se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani. Pentru a scăpa de pedeapsă, mituitorul sau făptuitorul trebuie să denunţe fapta în cel mult 6 luni de la data săvârşirii acesteia şi înainte de a începe urmărirea penală. Se abrogă articolul privind neglijenţa în serviciu.

Conform proiectului de modificare a Codului de Procedură Penală, în cursul urmăririi penale sau al judecăţii pot fi comunicate public informaţii doar dacă acestea justifică un interes public, iar suspecţii nu pot fi prezentaţi cu cătuşe sau alte mijloace de imobilizare de natură a induce în percepţia publică faptul că ar fi vinovaţi de săvârşirea unor infracţiuni. Suspectul sau inculpatul poate participa la efectuarea oricărui act de urmărire penală sau la orice audiere, la solicitarea acestuia. Audierea unei persoane nu poate dura mai mult de 6 ore din 24 de ore. Datele obţinute dintr-un sistem informatic sau dintr-un sistem de stocare a datelor informatice care nu au legătură cu infracţiunea pentru care se efectuează urmărirea penală şi pentru care a fost autorizată percheziţia în acea cauză se şterg definitiv din copiile efectuate şi nu pot fi folosite în alte cauze penale şi pentru dovedirea altor fapte, pentru care nu există mandat de percheziţie.

Dispoziţiile legii ar urma să se aplice şi hotărârilor pronunţate până la intrarea acesteia în vigoare.