Ovidiu Tender a contestat executarea pedepsei, invocând decizia CCR legată de abuzul în serviciu

Judecătorii Tribunalul Arad au rămas în pronunţare, joi, în privinţa unei contestaţii depuse de Ovidiu Tender privind executarea pedepsei, acesta invocând decizia Curţii Constituţionale nr. 405/2016 privind abuzul în serviciu. Avocaţii spun că dacă instanţa va constata că infracţiunea a fost dezincriminat, Tender va obţine o pedeapsă micşorată faţă de cea de 12 ani şi 7 luni sau chiar anularea în întregime a pedepsei finale, informează News.ro

Ovidiu Tender a fost adus în faţa judecătorilor Tribunalului Arad legat cu cătuşe de hackerul arădean Marcel Lazăr Lehel, cunoscut sub numele de Guccifer, care avea termen la aceeaşi instanţă.

Tender a avut trei avocaţi, între care Gheorghiţă Mateuţ, care au pledat pentru anularea pedepsei de 6 ani şi 9 luni de închisoare pentru instigare la abuz, invocându-se decizia Curţii Constituţionale nr. 405/2016 privind abuzul în serviciu.

”Contestaţia la executare depusă vizează instigarea la abuz. Decizia CCR 405 este obligatorie (…). Sutem practic în prezenţa unei legi de dezincriminare care produce efecte nu doar în viitor, ci şi în trecut. Este vorba de un caz de stingere a pedepsei”, i-a spus Mateuţ judecătorului.

Ovidiu Tender scapă de 41 de luni de închisoare din pedeapsa primită în dosarul Carom

El a cerut instanţei să ţină cont de faptul că ”Legislativul avea obligaţia ca în termen de 45 de zile să corecteze textul de incriminare în raport cu decizia CCR”, ceea ce nu s-a întâmplat.

”Suntem sub efectul expirării termenului de 45 de zile”, a spus Mateuţ.

Procurorul DIICOT a rispostat, spunând că cererea apărării este inadmisibilă, iar instanţa nu ar trebui să ţină cont de decizia CCR, care ar trebui să aibă efecte asupra cazurilor ulterioare publicării în Monitorul Oficial.

În plus, procurorul DIICOT consideră că ar fi trebuit să existe o lege a dezincriminării pentru ca această contestaţie la executarea pedepsei să fie admisibilă.

Instanţa a anunţat că a rămas în pronunţare, urmând să-şi anunţe soluţia joi, la ora 15.00.

La finalul şedinţei, avocatul Gheorghiţă Mateuţ a declarat, pentru News.ro, că ”în situaţia în care se admite această contestaţie, ea va avea efect asupra pedepsei finale”.

”Pedeapsa pentru instigare la abuz în serviciu e componentă a pedepsei finale, astfel că urmează o operaţiune juridică de descontopire a pedepselor şi recalcularea pedepsei finale fără să se ia în considerare pedeapsa pentru instigare la abuz”, a spus Mateuţ.

De asemenea, avocatul Veronel Rădulescu a spus că ”în esenţă, acţiunea vizează reducerea pedepsei, dar se poate ajunge şi la anularea întregii pedepse”.

”Domnul Tender ar fi spălat bani obţinuţi din infracţiunea de instigare la abuz în serviciu, iar în cazul constituirii de grup infracţional, în sensul că s-au constituit pentru a săvărşi infracţiunea de instigare la abuzul în serviciu. Există o decizie a Înaltei Curţi care spune exact asta referitor la constituirea grupului infracţional organziat, şi anume că dacă infracţiunea pentru care a fost constituit grupul a fost dezincriminată, dispare şi infracţiunea de grup infracţional organizat pentru că dispare tipicitatea infracţiunii respective. Există posibilitatea anulării tuturor pedepselor aplicate lui Ovidiu Tender”, a declarat avocatul.

Înainte de începerea şedinţei, soţia lui Tender, Nicole Tender, a provocat un scandal pe holul Tribunalului, încercând să-i blocheze pe jurnalişti să-l suprindă în imagini pe condamnat. Ea şi-a deschis braţele şi s-a pus în faţa camerelor şi aparetelor de fotografiat, strigând: ”Ce ziceţi voi dacă nu vă las să fotografiaţi? Soţul meu stă închis pe nedrept pentru abuz în serviciu!”.

Ovidiu Tender execută din iunie 2015 pedeapsa de 12 ani şi şapte luni de închisoare primită în dosarul Rafo-Carom. Judecătorii au stabilit următoarele pedepse: 2 ani şi 6 luni închisoare pentru înşelăciune, 6 ani şi 9 luni închisoare pentru instigare la abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave, 5 ani închisoare pentru constituire a unui grup infracţional organizat şi 5 ani pentru spălare de bani.

La pedeapsa cea mai grea de 6 ani şi 9 luni închisoare, judecătorii au adăugat un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse, astfel încât Tender a primit o pedeapsă finală de 12 ani şi 7 luni închisoare.

În 15 iunie 2016, Curtea Constituţională stabilea că dispoziţiile articolului 297 alineatul 1 din Codul penal privind abuzul în serviciu sunt constituţionale în măsura în care prin sintagma “îndeplineşte în mod defectuos” din cuprinsul acestora se înţelege “îndeplineşte prin încălcarea legii”.

Curtea de Apel Alba Iulia a emis, în 9 februarie, prima decizie în care se constata dezincriminarea unor prevederi ale infracţiunii de abuz în serviciu şi a stabilit încetarea executării pedepsei de trei ani de închisoare cu suspendare dată în cazul fostului secretar general al Consiliului Judeţean Hunedoara Dan Daniel, acuzat că ar fi intervenit într-un concurs organizat la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului. Instanţa şi-a bazat decizia pe hotărârea Curţii Constituţionale din 15 iunie 2016, care menţinea abuzul în serviciu, dar dădea o altă interpretare sintagmei “îndeplineşte în mod defectuos”.

După ce a fost condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare, Dan Daniel a formulat, în octombrie 2016, la Tribunalul Hunedoara, o contestaţie la executare, care, în 16 noiembrie, i-a respins-o ca nefondată. Ulterior, Dan Daniel a atacat decizia la Curtea de Apel Alba Iulia, care în 9 februarie i-a admis contestaţia.

Astfel, Curtea de Apel Alba Iulia a desfiinţat în totalitate încheierea Tribunalului Hunedoara, a constatat ”dezincriminarea faptei prevăzute de art. 297 alin.1 Cod Penal raportat la art. 13 ind. 2 din Legea nr.78/2000 pentru care a fost condamnat” (abuzul în serviciu – n.r.) şi a dispus ”încetarea executării pedepsei de 3 ani închisoare, a pedepsei complementare a interzicerii exercitării pe 2 ani a drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat”.

Decizia Curţii de Apel Alba Iulia este definitivă.

Curtea de Apel Alba Iulia a motivat ulterior anularea unei condamnări date într-un caz de abuz în serviciu prin faptul că o decizie din 2016 a Curţii Constituţionale a dezincriminat parţial abuzul în serviciu, arătând că inculpatul fusese condamnat pentru că a încălcat o hotărâre de guvern, nu o lege, o ordonanţă sau o ordonantă de urgenţă.

”Curtea statuează că neîndeplinirea ori îndeplinirea defectuoasă a unui act trebuie analizată numai prin raportare la atribuţii de serviciu reglementate expres prin legislaţia primară – legi şi ordonanţe ale Guvernului”, se arată în motivarea instanţei.

Judecătorii au ajuns la concluzia că “dispoziţiile articolului 246 din Codul penal din 1969 şi ale articolului 297 alin. (1) din Codul penal (privind abuzul în serviciu, n.r.) sunt constituţionale în măsura în care prin sintagma «îndeplineşte în mod defectuos» din cuprinsul acestora se înţelege «îndeplineşte prin încălcarea legii»”.

Curtea de Apel Alba Iulia a constatat că, urmare a deciziei de neconstituţionalitate din vara anului trecut, practic, “a intervenit o modificare a elementelor constitutive ale acestei infracţiuni, sub aspectul laturii obiective, fiind limitat domeniul de aplicare al acestei infracţiuni prin excluderea tuturor cazurilor în care norma a cărei încălcare este imputată subiectului activ al infracţiunii nu este o lege, o ordonanţă sau o ordonanţă de urgenţă”.

În plus, Curtea de Apel Alba Iulia a constatat că, prin pronunţarea deciziei nr. 405/2016 a Curţii Constituţionale, a intervenit o dezincriminare parţială a infracţiunii de abuz în serviciu.

În 13 februarie, patru persoane din fosta conducere a SC Electrica Nord Transilvania judecate pentru abuz în serviciu contra intereselor publice şi complicitate la abuz în serviciu au fost achitate definitiv de Curtea de Apel Cluj. Purtătorul de cuvânt al instanţei clujene, Lucian Marian, declara că decizia de achitare s-a bazat pe hotărârea Curţii Constituţionale din iunie 2016, ”prin care a fost interpretată norma privind abuzul în serviciu”.

În 7 martie, un număr de 28 de persoane, între care un om de afaceri din Alba Iulia, angajaţi ai acestuia şi funcţionari ai unei bănci, au fost achitaţi de Tribunalul Alba într-un caz de abuz în serviciu cu un prejudiciu de aproximativ 11 milioane de euro, hotărârea instanţei fiind fundamentată pe decizia Curţii Constituţionale din 2016, prin care s-a limitat pedepsirea abuzului în serviciu.