România, printre țările europene cu cel mai mare declin al nașterilor, dar cu cele mai tinere mame

În România, numărul nașterilor a scăzut substanțial în ultimii 15 ani, deși vârsta mamelor este una dintre cele mai mici din Uniunea Europeană.

Datele Oficiului European de Statistică (Eurostat) plasează țara noastră pe locul doi în topul țărilor cu cea mai mică vârstă la care femeile dau naștere primului copil – 26,3 ani – după Bulgaria, care are o vârstă medie de 26 de ani.

Printre țările cu vârste mici ale mamelor la prima naștere se află și Letonia (26,5 ani), urmată de Polonia (27 ani) și Slovacia și Lituania (ambele cu o medie de 27,1 ani).

La nivelul întregii Uniuni Europene, media este de 28,9 ani, cu maxime de 30,8 ani în Italia, urmată de Spania (30,7 ani), Grecia și Luxemburg (ambele cu o medie de 30,2 ani).

”Coşmar” în Olanda după moartea a patru copii într-o coliziune între un tren şi o bicicletă

O milionară din România crește 30 de copii nevoiași: Dacă reuşeşti în viaţă, e normal să…

Din cei peste 5,1 milioane de copii născuți în UE în 2015, Franța a avut cel mai mare număr de nașteri, aproape 800.000, urmată de Marea Britanie (776.700), Germania (737.600), Italia (485.800) și Spania (418.400).

”În ultimele decenii, europenii au avut în general mai puțini copii, iar acest tipar explică parțial încetinirea ritmului de creștere a populației în cele 28 de state membre ale Uniunii Eurpoene”, se arată în raportul Eurostat.

România a avut însă una dintre cele mai mari scăderi a numărului de nașteri, înregistrând în 2015 un total de 197.491, cu aproape 23.000 de nașteri în minus față de 2001, când s-au născut peste 220.000 de copii. Rata rezultată a natalităţii în România a fost în 2015 de 10 născuţi-vii la mia de locuitori, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS).

În topul țărilor cu cele mai mari scăderi de nașteri în intervalul analizat au fost Portugalia, cu un minus de 24,2%, urmată de Olanda (-15,8%), Danemarca (-11,1%), România (-10,4%) și Grecia (-10,2%). În schimb, Marea Britanie, Slovenia, Cehia și Suedia au avut, în 2015, cele mai mari creșteri ale nașterilor, cu 16,1% – 25,6% în plus față de 2001.

În România se nasc mai mulți băieți decât fete

Conform ultimelor date remise Vocea.biz de INS, contingentul fertil (numărul femeilor cu vârsta cuprinsă între 15 ani şi 49 ani) din România numără peste 4,6 milioane persoane, potenţialele mame reprezentând astfel 23,4% din totalul populaţiei rezidente la 1 ianuarie 2016, adică aproape jumătate din totalul populaţiei feminine (45,8%).

”În populaţia rezidentă feminină, cele mai mari rate de fertilitate (născuţi-vii la 1000 femei de vârstă fertilă 15-49 ani) s-au înregistrat în judeţele Vaslui (58,6‰), Suceava (53,8‰) şi Bistriţa-Năsăud (53,6‰), iar cele mai scăzute în Gorj (32,1‰) şi Olt (34,9‰). Fertilitatea feminină la nivel de ţară a fost de 42,4 copii născuţi-vii la 1000 de femei de vârstă fertilă 15-49 ani”, se preciza în raportul INS.

În 2015 s-au născut mai mulţi băieţi decât fete, cu un raport de masculinitate de 106 băieţi la 100 fete, tendinţa fiind aceeași ca în anii anteriori. ”În anul 2015, faţă de anul 2014, rata natalităţii a înregistrat o evoluţie pozitivă, atât în mediul urban cât şi în mediul rural. Astfel, în anul 2015 rata natalităţii a crescut în mediul urban de la 9,8‰ în anul 2014, la 10,2‰, iar în mediul rural de la 9,5‰ în anul 2014, la 9,7‰. În anul 2015, rata de natalitate din mediul rural a fost inferioară celei din mediul urban, la fel ca în 2014”, potrivit INS.

În ceea ce privește comportamentul reproductiv al româncelor, acesta diferă în raport cu statutul lor ocupaţional. ”Deşi ponderea copiilor născuţi de către mame casnice (38,7%) se situează la un nivel destul de ridicat, se constată o scădere comparativ cu anii anteriori (41,8% în anul 2014). Un procent de 48,5% născuţi-vii au avut mame salariate. În anul 2015, în mediul rural, 56,4% din numărul născuţilor-vii au avut mame casnice, iar în mediul urban 24,3% din numărul născuţilor-vii au avut mame casnice. În anul 2015 continuă tendinţa de creştere a ponderii născuţilor-vii de către femeile cu nivel superior de educaţie, cel puţin studii universitare (28,1%), cât şi ponderea născuţilor-vii de către mamele cu nivel de educaţie mediu, profesional, liceal şi postliceal (36,7%)”, mai precizează INS.