Tinerii din România, o specie de cale de dispariție. Cât de mult va scădea numărul tinerilor în următorii 40 de ani

În anul 2060, România va avea cu aproape 1,5 milioane de tineri mai puțin, arată datele Institutului Național de Statistică. Populația preșcolară și școlară a României (0 – 23 ani) este anticipată să scadă de la aproape 3,6 milioane de persoane din perioada 2015-2016, la 3,1 milioane de persoane în 2030 și la 2,1 milioane în 2060, în contextul în care procesul de îmbătrânire s-a adâncit de la an la an.

Vârsta medie a depăşit pragul de 40 ani, atingând nivelul de 41,5 ani la 1 ianuarie 2016. Procesul de îmbătrânire demografică s-a adâncit an de an, remarcându-se scăderea ponderii persoanelor din grupa de vârstă 0-14 ani şi creşterea ponderii populaţiei vârstnice (de 65 ani şi peste), fenomen evidenţiat prin indicele de îmbătrânire demografică, care a crescut de la 80,2 (la 1 ianuarie 2003) la 112,1 persoane vârstnice la 100 de persoane tinere (la 1 ianuarie 2016), precizează Institutul Național de Statistică (INS) într-un comunicat transmis marți cu ocazia zilei mondiale a populației.

Mai multe femei decât bărbați

La 1 ianuarie 2016, populaţia rezidentă a României a fost de 19,76 milioane de locuitori. Populaţia feminină a fost majoritară, cuprinzând 10,11 milioane de persoane care reprezintă 51,2% din totalul populaţiei rezidente.

Declinul demografic s-a accentuat în iulie, din cauza creşterii mortalităţii

Declinul demografic s-a accentuat în iunie, în principal din cauza scăderii natalităţii

Comparativ cu 1 ianuarie 2015, la 1 ianuarie 2016 se remarcă adâncirea fenomenului de îmbătrânire demografică prin reducerea populaţiei tinere (de 0 – 14 ani) cu 16.100 de persoane, ponderea acesteia rămânând constantă (15,5%) şi creşterea ponderii celei vârstnice (de 65 ani şi peste) de la 17,0% la 17,4% (+60.900 de persoane). Populaţia adultă (15-64 ani) reprezintă 67,1% din total, în scădere cu 155.200 de persoane faţă de începutul anului 2015. În cadrul populaţiei adulte a crescut ponderea grupelor de vârstă 15-19 ani, 45-49 ani şi 60-64 ani şi a scăzut cea a grupelor de vârstă 20-24 ani, 25-29 ani, 30-34 ani, 50-54 ani şi 55-59 ani, potrivit INS.

În mediul urban locuiesc 10,63 milioane de persoane, reprezentând peste jumătate din populaţia rezidentă a ţării (53,8%).

La 1 ianuarie 2016, regiunea de dezvoltare Nord-Est (cu judeţele: Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava, Vaslui) deţinea cel mai mare număr de locuitori, cu o pondere de 16,5% în populaţia rezidentă a ţării. La polul opus se situa regiunea de dezvoltare Vest (formată din judeţele: Arad, Caraş-Severin, Hunedoara, Timiş) cu o pondere de doar 9,1% în populaţia rezidentă a ţării. Regiunea de dezvoltare Bucureşti–Ilfov este cea mai urbanizată regiune, populaţia urbană reprezentând 89,2% din populaţia totală a regiunii.

Speranța de viață din mediul urban, mai mare decât în mediul rural

Speranţa de viaţă la naştere, în anul 2016, a fost de 75,54 ani. Femeile au o durată medie a vieţii de 79,05 ani, cu aproape 7 ani mai mare decât speranţa de viaţă a bărbaţilor (72,09 ani). Din cauza nivelului diferenţiat al mortalităţii, durata medie de viaţă a populaţiei din mediul urban (76,78 ani) a fost superioară celei din rural cu 2,78 ani (74,00 ani).

Pentru ambele sexe valorile duratei medii a vieţii sunt mai mari în urban decât în rural, diferenţele fiind mai accentuate pentru populaţia masculină (3,16 ani) decât pentru cea feminină (1,81 ani).

Natalitatea în România este într-o continuă scădere

În anul 2016, sporul natural al populaţiei rezidente a continuat să fie negativ (de – 68.100 de persoane), valori negative ale acestuia înregistrându-se şi în profil teritorial, în toate regiunile ţării. Cel mai mare spor negativ s-a înregistrat în regiunea Sud-Muntenia (-17.600 de persoane), iar cel mai mic în regiunea Bucureşti-Ilfov (-2.000 de persoane). Valori negative semnificative ale sporului natural s-au înregistrat şi în regiunile Sud-Est (- 11.600 de persoane), Sud-Vest Oltenia (-11.500 de persoane) şi Nord-Est (-9.200 de persoane).

„Evoluţiile semnificative înregistrate în societate, precum scăderea natalității, menținerea unui spor natural negativ, migrația internaţională, schimbarea comportamentului demografic al cuplurilor căsătorite, sunt numai unii dintre factorii consideraţi răspunzători de scăderea fertilităţii și, implicit, a populației rezidente și a structurii acesteia pe grupe de vârstă”, se precizează în comunicatul INS.

La 1 iulie 2016, populaţia lumii a fost estimată la 7,6 miliarde locuitori; ţările cu cea mai mare populaţie au fost China (1,397 miliarde de locuitori), India (1,3 miliarde de locuitori), Statele Unite ale Americii (320 de milioane de locuitori), Indonezia (258 de milioane de locuitori) şi Brazilia (206 milioane de locuitori), conform Diviziei de Populaţie ONU.

Ţara cu cea mai mare populaţie din Uniunea Europeană

Pentru anul 2060 se prognozează că populaţia va depăşi 10,2 miliarde locuitori. Mai mult, se estimează că populaţia Terrei va creşte anual cu 1,1%, potrivit ONU.

Țara cu cea mai mare creştere a populaţiei, în anul 2015, a fost Oman, urmată de Guineea-Ecuatorială, Niger, Bahrein şi Qatar.

România ocupă locul 7 în cadrul Uniunii Europene din punctul de vedere al populaţiei rezidente, la 1 ianuarie 2016. Ţara cu cea mai mare populaţie din UE este Germania (82,17 milioane de locuitori), iar ţara cu cea mai mică populaţie este Malta (434.000 de locuitori).

În 1987, data de 11 iulie a fost marcată în întreaga lume ca Ziua Mondială a Populaţiei. Această zi a fost aleasă şi declarată ca atare de Organizaţia Naţiunilor Unite pentru că atunci populaţia lumii a atins pragul de 5 miliarde.