România nu scapă de MCV. Comisia Europeană laudă DNA, dar cere progrese la capitolul Justiție și atrage atenția asupra corupției înrădăcinate la nivelul societății

Tendinţa pozitivă a României şi a românilor de a lupta împotriva corupţiei şi de a apăra independenţa sistemului judiciar care a fost constatată în ultimii trei ani a continuat şi în ultimul an, iar încheierea monitorizării depinde de rapiditatea cu care autorităţile române pot întreprinde măsurile rămase într-un mod ireversibil, care să nu pună sub semnul întrebării progresele înregistrate până în prezent, a declarat prim-vicepreşedintele Comisiei Europene Frans Timmermans, la discutarea Raportului MCV privind România, informează News.ro

„În cei 10 ani care au trecut de când România este membră a UE şi a întreprins reformele din cadrul MCV, aceasta a făcut progrese majore. Tendinţa pozitivă a României şi a românilor de a lupta împotriva corupţiei şi de a apăra independenţa sistemului judiciar care a fost constatată în ultimii trei ani, a continuat şi în ultimul an. Dinamica creată până în prezent permite reorientarea eforturilor către principalele măsuri rămase care trebuie luate pentru îndeplinirea obiectivelor MCV şi, în consecinţă, pentru încheierea acestui proces important în timpul mandatului actualei Comisii, în conformitate cu obiectivul stabilit de preşedintele Juncker. Celeritatea acestui proces depinde de rapiditatea cu care autorităţile române pot întreprinde măsurile rămase într-un mod ireversibil, care să nu pună sub semnul întrebării progresele înregistrate până în prezent. Sper că în 2017 vom vedea celeritatea, determinarea şi garanţiile interne necesare pentru a duce la bun sfârşit reformele necesare şi pentru a asigura ireversibilitatea rezultatelor”, a spus Timmermans.

Conform Reprezentanţei Comisiei Europene la Bucureşti, Comisia a publicat miercuri, 25 ianuarie, cel mai recent raport pe care l-a elaborat în cadrul Mecanismului de cooperare şi de verificare (MCV) privind România, iar la 10 ani de la instituirea MCV, a făcut un bilanţ al măsurilor întreprinse de România în ceea ce priveşte reforma sistemului judiciar şi lupta împotriva  corupţiei, al realizărilor, al provocărilor nedepăşite încă şi al acţiunilor care sunt în continuare necesare pentru încheierea monitorizării în cadrul MCV.

“Rapoartele privind MCV elaborate de Comisie în 2014, 2015 şi 2016 au evidenţiat o tendinţă pozitivă şi un bilanţ care indicau progrese importante şi sporirea caracterului ireversibil al reformei. Această tendinţă este confirmată în raportul din 2017, înregistrându-se în continuare un bilanţ solid al instituţiilor judiciare şi un impuls puternic imprimat de guvernele succesive pentru a consolida măsurile de prevenire a corupţiei. O analiză retrospectivă a celor 10 ani de la instituirea MCV arată că, în pofida  unor perioade în care reformele şi-au încetinit ritmul şi au fost puse sub semnul întrebării, România a înregistrat progrese majore în direcţia îndeplinirii obiectivelor de referinţă ale MCV. De asemenea,  Comisia consideră că nu ar trebui să se stabilească o legătură între MCV şi alte domenii ale dreptului UE”, notează Reprezentanţa CE.

Comisia pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne din Parlamentul European va discuta luni situaţia din…

Comisarul european pentru Buget Gunther Oettinger sugerează că România, Ungaria, Polonia şi Italia doresc slăbirea proiectului…

Cu toate acestea, o serie de aspecte esenţiale identificate în rapoartele anterioare nu au fost încă  soluţionate, astfel încât Comisia nu poate concluziona în prezentul raport că obiectivele de referinţă sunt îndeplinite în mod satisfăcător.

Prin urmare, raportul identifică o serie de recomandări esenţiale  menite să conducă la încheierea procesului MCV. Majoritatea acestor recomandări se axează pe responsabilitatea şi răspunderea autorităţilor româneşti şi pe garanţiile interne necesare pentru a  asigura caracterul ireversibil al rezultatelor.

“Încheierea monitorizării în cadrul MCV în timpul mandatului actualei Comisii, în conformitate cu  obiectivul stabilit de preşedintele Juncker, depinde de celeritatea cu care România poate îndeplini, într-un mod ireversibil, recomandările Comisiei şi de evitarea măsurilor negative care pun sub semnul  întrebării progresele realizate până în prezent. Comisia va colabora îndeaproape cu autorităţile române, va acorda sprijin în cazul în care este necesar şi va evalua progresele realizate către sfârşitul anului 2017”, se arată în comunicatul Reprezentanţei CE.

RAPORT CE: Parlamentul a redeschis periodic discuţiile pe legile privind integritatea, nefiind posibilă instituirea unui cadru legal clar, şi a întârziat sau a pus sub semnul întrebării aplicarea deciziilor ANI

Raportul Comisiei Europene privind România făcut public miercuri consemnează că Parlamentul a redeschis periodic discuţiile privind legislaţia care defineşte conflictul de interese şi incompatibilităţile pentru funcţionarii publici şi, alături de alte instituţii a opus rezistenţă la aplicarea rapoartelor ANI, chiar şi când acestea au fost confirmate de instanţe judecătoreşti.

“Cadrul legal în materie de integritate, respectiv pachetul de legi în care se definesc situaţiile de conflict de interese şi incompatibilităţile pentru funcţionarii publici şi pentru funcţionarii publici aleşi sau numiţi a fost redeschis în mod periodic în Parlament. Nu a fost posibil să se instituie un cadru legal clar, consolidat, care să susţină caracterul sustenabil al reformelor, deşi în anii 2015 şi 2016 s-au constatat eforturi crescânde din partea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru a promova aplicarea consecventă a legilor în materie de integritate. De asemenea, a existat problema recurentă legată de rezistenţa la punerea în aplicare a rapoartelor agenţiei, chiar şi atunci când au fost confirmate printr-o hotărâre judecătorească, şi de reticenţa instituţiilor şi autorităţilor responsabile de a aplica sancţiunile necesare (care constau, în general, fie în demiterea din funcţia publică, fie în amenzi”, se arată în Raportul realizat de Comisia Europeană în cadrul Mecanismului de Comunicare şi Verificare.

Documentul consemnează, însă, că în ultimii doi ani, situaţia generală s-a îmbunătăţit în mod semnificativ, “însă unele decizii ale Parlamentului au continuat să pună sub semnul întrebării sau să întârzie punerea în aplicare a hotărârilor judecătoreşti care confirmă rapoartele agenţiei”.

Comisia remarcă şi colaborarea dintre ANI şi AEP în ceea ce priveşte stabilirea eligibilităţii candidaţilor.

“Partidele şi autorităţile electorale au utilizat informaţiile furnizate de ANI pentru a evita prezentarea pe liste pentru alegerile parlamentare a unor candidaţi neeligibili. Un singur caz pare să facă excepţie aici”, se arată în raport, fără a fi făcute alte precizări.

Concluzia CE este însă că Agenţia Naţională de Integritate s-a impus drept o instituţie respectată. Acest lucru a fost demonstrat şi de faptul că în 2016 i s-a încredinţat dezvoltarea sistemului PREVENT, un sistem care realizează verificări ex ante cu privire la conflictele de interese din achiziţiile publice, a cărui funcţionare va trebui demonstrată în 2017.

RAPORT CE: Repetitivitatea infracţiunilor sugerează că măsurile de prevenire a corupţiei nu au fost eficace

Direcţia Naţională Anticorupţie investighează un număr mare de cazuri şi trimite în fiecare an în judecată sute de persoane acuzate de corupţie la nivel mediu şi înalt, iar instanţele pronunţă condamnări definitive într-un număr mare de astfel de cazuri, dar repetitivitatea unor infracţiuni similare sugerează că măsurile de prevenire a corupţiei nu au fost eficace, arată Comisia Europeană în Raportul MCV publicat miercuri, în care mai sunt menţionate sănătatea şi achiziţiile publice ca domenii în care care corupţia are consecinţe.

Potrivit raportului, corupţia este o problemă adânc înrădăcinată la nivelul societăţii, cu consecinţe atât pentru guvernanţă, cât şi pentru economie, fiind larg recunoscută ca o problemă majoră în România, aşa cum au arătat periodic sondajele de opinie şi, cel mai recent, Eurobarometrul privind MCV.

Raportul consemnează că Direcţia Naţională Anticorupţie investighează un număr mare de cazuri şi trimite în fiecare an în judecată sute de persoane acuzate de corupţie la nivel mediu şi înalt, iar Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi curţile de apel pronunţă condamnări definitive într-un număr încă mare de cazuri de corupţie la nivel mediu şi înalt.

De asemenea, s-a înregistrat o tendinţă puternică în sensul confiscării bunurilor pentru recuperarea prejudiciului cauzat de infracţiunile de corupţie. Bilanţul acestora, care s-a menţinut constant în 2016, este un semn de independenţă şi profesionalism al instituţiilor judiciare.

„Cu toate acestea, repetitivitatea unor infracţiuni similare sugerează, totodată, că măsurile de prevenire a corupţiei nu au fost eficace”, arată Comisia Europeană.

Raportul menţionează că din 2014, de la intrarea în vigoare a Codului penal şi a Codului de procedură penală, România are cadrul legal cuprinzător pentru combaterea infracţiunilor de corupţie, în condiţiile în care anterior au existat tentativele periodice de modificare a legilor anticorupţie, adesea fără consultarea instituţiilor-cheie ale statului şi a instituţiilor judiciare din acest domeniu.

Comisia Europeană reţine că rapoartele MCV anterioare au reţinut lipsa unei abordări sistematice care să explice refuzurile de a se ridica imunitatea parlamentară pentru a permite anchete sau măsuri preventive. În ansamblu însă, realizările României în acest domeniu au atras pe bună dreptate o largă recunoaştere şi progrese substanţiale au fost înregistrate în ceea ce priveşte cel de al treilea obiectiv de referinţă din MCV, respectiv combaterea corupţiei la nivel înalt.

Raportul face referire şi la corupţia la nivel mediu şi mic, care este larg percepută ca o problemă în România, fapt care are consecinţe asupra dezvoltării economice şi sociale.

Autorii raportului arată  că achiziţiile publice reprezintă un domeniu în care prevalenţa corupţiei blochează efectul stimulant al investiţiilor.

De asemenea, sănătatea este menţionat ca un este un alt domeniu în care corupţia are consecinţe grave.

„Prevenirea corupţiei şi o abordare proactivă din partea administraţiei publice pentru blocarea posibilităţilor de corupţie reprezintă un complement indispensabil la activitatea de urmărire penală a încălcărilor după ce acestea au avut loc”, potrivit Raportului Comisiei Europene.

În opinia autorilor raportului, progresele în recuperarea activelor se vor accelera odată cu înfiinţarea noii Agenţii Naţionale pentru Administrarea Bunurilor Indisponibilizate (ANABI), care a început să funcţioneze în ianuarie 2017.

Urmărirea penală a corupţiei la nivel mai scăzut a devenit o parte mai obişnuită din activitatea parchetelor şi rămâne o prioritate a acestora. Raportul consemnează însă că sunt necesare măsuri suplimentare pentru a remedia în mod eficace o problemă atât de răspândită.

Comisia Europeană face referire şi la Strategia Naţională Anticorupţie, arătând că evaluarea din 2015 a arătat că progresele au fost lente şi aplicarea măsurilor preventive au fost insuficiente, din cauza faptului că la vârful instituţiilor a fost o voinţă politică ineficientă în aplicarea măsurilor de prevenire a corupţiei.

Guvernul a adoptat o nouă Strategie Anticorupţie 2016-2020, în august 2016, căutând, în special, să remedieze prin măsuri specifice deficienţele identificate., însă principala provocare va fi aceea de a pune măsurile în aplicare în mod eficace în toate sectoarele, inclusiv la nivel local, „acolo unde mulţi observatori văd riscurile de corupţie ca fiind deosebit de ridicate”.

„Nu există nicio îndoială că guvernele succesive au introdus măsuri de combatere a corupţiei, fiind depuse eforturi serioase de a elabora strategii anticorupţie şi o serie de măsuri preventive inovatoare. Cu toate acestea, deşi s-au realizat anumite progrese în direcţia îndeplinirii celui de al patrulea obiectiv de referinţă (combaterea corupţiei la toate nivelurile, n.r.), persistă provocări importante legate de punerea efectivă în aplicare a politicilor preventive definite recent”, se mai arată în Raportul MCV.

Autorii raportului consemnează şi că rapoartele MCV au reflectat de-a lungul anilor un bilanţ pozitiv în creştere constantă în ceea ce priveşte cercetarea şi urmărirea cazurilor de corupţie la nivel înalt şi pronunţarea de hotărâri în astfel de cazuri, cu o clară accelerare după anul 2011. Din 2013, bilanţul instituţiilor implicate în cercetarea şi urmărirea cazurilor de corupţie la nivel înalt şi în pronunţarea de hotărâri în astfel de cazuri a fost solid, conducând în mod regulat la punerea în mişcare a acţiunii penale şi încheierea de cazuri privind politicieni de la toate nivelurile şi din toate partidele politice, precum şi privind funcţionari publici, magistraţi şi oameni de afaceri.

RAPORT CE: Modificările legislative menite în mod clar să reducă domeniul de aplicare al infracţiunii de corupţie ar atrage reevaluarea progreselor realizate în Justiţie

Modificările legislative menite în mod clar să slăbească sau să reducă domeniul de aplicare al infracţiunii de corupţie sau care au reprezentat o provocare majoră la adresa independenţei sau eficacităţii DNA ar atrage după sine reevaluarea progreselor realizate, avertizează Comisia Europeană în raportul privind Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV) referitor la progresele în domeniul justiţiei. Comisia precizează că atacurile puternice îndreptate împotriva magistraţilor şi a sistemului judiciar de către mass-media şi politicieni rămân o ameninţare serioasă pentru ireversibilitatea luptei anticorupţie.

În privinţa combaterii corupţiei la nivel înalt, documentul publicat miercuri de Comisia Europeană notează că Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) au înregistrat ”un bilanţ impresionant” în ceea ce priveşte rezolvarea cazurilor de corupţie la nivel mediu şi înalt.

”Menţinerea eforturilor instituţiilor judiciare care combat corupţia la nivel înalt rămâne cel mai important semnal de consolidare a luptei anticorupţie”, subliniază Comisia Europeană.

Potrivit documentului, DNA a constituit ”un exemplu destul de bun în ceea ce priveşte raportarea, ceea ce arată un nivel înalt de deschidere şi voinţă de analiză”.

”În particular, caracterul recurent al unor cazuri de corupţie similare sugerează deficienţe în procesul de învăţare din experienţă şi de eliminare a lacunelor în cadrul instituţiilor publice.  Atacurile puternice îndreptate împotriva magistraţilor şi a sistemului judiciar de către mass-media şi politicieni rămân o ameninţare serioasă pentru ireversibilitatea luptei anticorupţie”, subliniază Comisia Europeană.

Executivul european subliniază că ”legislaţia anticorupţie trebuie să se aplice tuturor în mod egal şi la toate nivelurile”, iar dezbaterile din Parlament cu privire la criteriile obiective pentru justificarea refuzului de ridicare a imunităţii nu au condus la schimbare în sensul recomandărilor anterioare din rapoartele MCV.

”Modificările legislative menite în mod clar să slăbească sau să reducă domeniul de aplicare al infracţiunii de corupţie sau care au reprezentat o provocare majoră la adresa independenţei sau eficacităţii DNA ar atrage după sine reevaluarea progreselor realizate”, avertizează Comisia.

CE recomandă adoptarea unor criterii obiective pentru luarea şi motivarea deciziilor de ridicare a imunităţii parlamentarilor pentru a se asigura faptul că imunitatea nu este folosită pentru a se evita cercetarea şi urmărirea penală a infracţiunilor de corupţie.

În raport se mai arată că Guvernul ar putea avea în vedere modificarea legii pentru a limita imunitatea miniştrilor la perioada mandatului. Aceste măsuri ar putea fi luate cu ajutorul Comisiei de la Veneţia şi al GRECO19. Parlamentul ar trebui să instituie un sistem de raportare periodică referitoare la deciziile adoptate de camerele sale cu privire la solicitările de ridicare a imunităţii şi ar putea organiza o dezbatere publică astfel încât Consiliul Superior al Magistraturii şi societatea civilă să poată reacţiona, mai recomandă CE.

În ceea ce priveşte combaterea corupţiei la toate nivelurile, Comisia Europeană consideră că prevenirea corupţiei are un nivel încă scăzut şi nu constituie încă o obligaţie centrală consacrată a administraţiei publice.

Noua Strategie naţională anticorupţie (SNA) prezentată de Guvern în august 2016 are potenţialul de a deveni o politică eficace de prevenire a corupţiei dacă este pusă în aplicare în mod corespunzător şi monitorizată pe teren, inclusiv la nivel local. Fondurile UE pot avea, de asemenea, un rol major în susţinerea acestor eforturi, se arată în document.

În opinia CE, următoarele acţiuni prevăzute de Strategia naţională anticorupţie au o importanţă deosebită şi includ termene care ar trebui respectate:

– Toate instituţiile vor adopta planuri de integritate şi vor aplica măsurile planificate în materie de transparenţă a procesului decizional, a alocării bugetului şi a accesului la informaţii.

– Ministerul Justiţiei va institui indicatorii statistici pertinenţi pentru a furniza o situaţie de referinţă şi va monitoriza situaţia prin intermediul statisticii privind incidentele de integritate, percepţiile de corupţie sau luarea de mită.

– Cadrul legal pentru consilierii în materie de etică va fi consolidat, atât în ceea ce priveşte mandatul acestora, cât şi resursele.

– Va fi creat un index de integritate pentru administraţiile locale, măsurându-se indicatoriicheie pentru a se permite realizarea de comparaţii.

Documentul notează că Agenţia Naţională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate a fost creată şi în prezent este necesar să demonstreze că poate funcţiona în mod corespunzător, că poate furniza date transparente cu privire la confiscarea de bunuri provenite din săvârşirea de infracţiuni şi, în cele din urmă, că poate mări proporţia activelor recuperate efectiv.

Prevenirea conflictelor de interese, a fraudei şi a corupţiei în procedurile de achiziţii publice rămâne o provocare serioasă, se arată în raport, conform căruia măsurile definite în 2016 pentru consolidarea sistemelor de control intern din cadrul autorităţilor contractante şi a sistemului informatic de verificări ex ante aleatorii şi bazate pe riscuri din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice sunt promiţătoare, dar sunt încă în faza de elaborare.

În opinia CE, prezintă interes şi formarea şi specializarea suplimentară a judecătorilor în domeniul achiziţiilor publice.

Comisia Europeană recomandă continuarea punerii în aplicare a Strategiei naţionale anticorupţie, cu respectarea termenelor stabilite de Guvern în august 2016.

CE spune că ministrul Justiţiei ar trebui să instituie un sistem de raportare cu privire la punerea în aplicare a Strategiei naţionale anticorupţie (inclusiv cu privire la statisticile referitoare la incidentele de integritate din administraţia publică, detalii privind procedurile disciplinare şi sancţiunile şi informaţii referitoare la măsurile structurale aplicate în domeniile vulnerabile).

Executivul european recomandă asigurarea faptului că Agenţia Naţională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate este operaţională pe deplin şi efectiv, astfel încât să poată publica primul raport anual cu informaţii statistice fiabile privind confiscarea de bunuri provenite din săvârşirea de infracţiuni. Agenţia ar trebui să instituie un sistem de raportare periodică cu privire la dezvoltarea capacităţii sale administrative, la rezultatele obţinute în confiscarea şi la gestionarea bunurilor provenite din săvârşirea de infracţiuni, se mai arată în document.