Leo de la Strehaia, la DNA. A făcut denunț pentru o şpagă de un milion de euro dată unui procuror

Leo de la Strehaia a fost, marţi, la sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), susţinând că a depus un denunţ împotriva fostului procuror-şef al DIICOT Mehedinţi Petre Dovlete, care ar fi primit mită un milion de euro, în 2012, scrie News.ro.

“Am venit la DNA şi am depus un denunţ pentru că tatăl şi unchiul meu Mihai Mituş din Strehaia au dat şpagă la procurorul-şef al DIICOT Mehedinţi un milion de euro, pentru că unchiul meu, Mihai Mituş are nişte dosare la DIICOT Mehedinţi”, a spus Leo de la Strehaia în faţa sediului DNA.

El a susţinut că fostul procuror-şef ar fi cerut banii, în 2012, pentru a clasa dosarele.

“Procurorul-şef al DIICOT Mehedinţi Petre Dovlete a cerut banii, un milion de euro, pentru a-i da clasare la dosarele respective”, a spus Leo de la Strehaia.

Şeful Departamentului de Luptă Antifraudă Marius Vartic vrea să revină la DNA

Procurorul Adina Florea, propusă de ministrul Justiţiei pentru conducerea DNA, audiată joi în Secţia pentru procurori…

El a precizat că a fost de faţă când procurorul ar fi primit banii, în bancnote de 100 de lei şi de 50 de lei.

Un număr de 28 de percheziţii au avut loc, în 9 iulie 2012, în judeţele Mehedinţi, Prahova, Olt, Vâlcea şi Giurgiu, dar şi în Bucureşti, fiind vizat un grup infracţional organizat specializat în evaziune fiscală şi spălare de bani, prejudiciul creat statului fiind de aproximativ cinci milioane de euro.

Serviciul de Combatere a Crimei Organizate Mehedinţi anunţa atunci că mai multe persoane au fost reţinute în dosarul de evaziune fiscală şi spălare de bani, în care erau implicate şi rude ale lui Leo de la Strehaia.

Potrivit anchetatorilor, între 2010 şi 2012, persoanele respective au cumpărat zahăr şi ulei din Ungaria şi Bulgaria, mărfuri pentru care au întocmit documente fictive în vederea realizării de operaţiuni ilicite de import-export, ulterior valorificându-le pe piaţa internă.

Leo de la Strehai a declarat că mărfurile ar fi fost cumpărate fără achitarea TVA, iar la comercializarea acestora pe teritoriul României, cei în cauză au colectat TVA aferentă, rezultând sume de bani pe care, deşi aveau obligaţia să le achite către bugetul de stat, şi le-au însuşit, folosindu-se de facturi fictive.