Plenul CSM ia în discuție proiectul de lege privind graţierea colectivă. Ministrul Justiției: Voi studia proiectul legii

Opinia Direcţiei Legislaţie din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) referitoare la proiectul de lege al PSD privind graţierea colectivă a unor pedepse, cererea de pensionare a fostului secretar de stat Constantin Sima şi demisia din magistratură a procurorului Mircea Negulescu sunt trei dintre punctele de pe ordinea de zi a şedinţei de marţi a plenului CSM, informează News.ro.

UPDATE: Ministrul Justiției: Voi studia proiectul legii grațierii din Parlament

Ministrul Justiției a declarat înainte de ședința CSM că nu a vazut forma proiectului de grațiere din Parlament.

”După ședința de la CSM voi merge la Parlament să îl văd și apoi voi putea să mă pronunț”, a declarat Tudorel Toader

Procurorul Adina Florea, propusă de ministrul Justiţiei pentru conducerea DNA, audiată joi în Secţia pentru procurori…

Secţia pentru procurori a CSM, despre afirmaţiile lui Carmen Dan: Acreditează ideea că procurorii îşi desfăşoară…

Întrebat dacă ia în calucl posibilitataea revocări din funcție a Laurei Codruța Kovesi, Tudorel Toader a răspuns că presa va fi prima entitate informtă în caz și că o astfel de ipoteză va fi luată în calcul.

Demisia procurorului Mircea Negulescu, pe masa CSM

Şedinţa plenului CSM este programată să înceapă, marţi, la ora 10.00, pe ordinea de zi figurând inclusiv punctul de vedere al Direcţiei legislaţie, documentare şi contencios referitor la proiectul de lege privind graţierea colectivă.

Direcţia Legislaţie din cadrul CSM critică proiectul de lege al PSD privind graţierea colectivă a unor pedepse şi arată că proiectul de act normativ este insuficient explicat, iar o graţiere colectivă este de natură să “creeze un sentiment de insecuritate socială”.

Pe 31 ianuarie 2017, fostul ministru al Justiţiei Florin Iordache a transmis CSM, spre avizare, un proiect de lege privind graţierea unor pedepse, motivând că penitenciarele din ţară sunt supraaglomerate.

Direcţia Legislaţie din cadrul CSM arată că propunerea Ministerului Justiţiei de graţiere a pedepselor de până la cinci ani de închisoare este de natură să “creeze un sentiment de insecuritate socială”.

O altă critică a magistraţilor priveşte sintagma “persoane care sunt unic întreţinător de familie”.

“Aceasta va genera serioase disfuncţionalităţi în aplicarea actului normativ, în lipsa indicării oricărui criteriu care să circumstanţieze clar sensul acesteia”, se arată în punctul de vedere elaborat de Direcţia Legislaţie a CSM.

Nici graţierea pedepselor cu suspendare nu este înţeleasă de specialiştii din CSM.

Astfel, “proiectul de lege nu cuprinde nicio dispoziţie referitoare la efectele graţierii asupra pedepselor a căror executare este suspendată condiţionat sau sub supraveghere”, potrivit sursei citate.

Pe ordinea de zi a plenului CSM se află şi cererea de pensionare a preşedintelui Asociaţiei Procurorilor din România, Constantin Sima, fost secretar de stat în Ministerul Justiţiei în mandatul lui Florin Iordache.

Potrivit legii, în cazul cererilor de pensionare ale magistraţilor, membrii plenului CSM “iau act” de solicitări, urmând ca hotărârea să fie transmisă preşedintelui ţării, pentru semnarea decretului de eliberare din funcţie.

Fostul secretar de stat din Ministerul Justiţiei Constantin Sima a fost audiat, în 6 februarie, la DNA, aproximativ trei ore şi jumătate, în calitate de martor, în dosarul în care se fac cercetări legate de modul de elaborare a ordonanţei de urgenţă privind modificarea codurilor penale.

La intrarea în sediul DNA, el a spus că nu a contribuit la elaborarea Ordonanţei de Urgenţă nr. 13/2017 privind codurile penale, abrogată de Guvern, la cinci zile după adoptare.

Secţia pentru procurori a CSM a decis, în 3 februarie, încetarea detaşării la Ministerul Justiţiei a procurorilor Constantin Sima şi Oana Schmidt Hăineală, la solicitarea procurorului general al României, care a arătat că măsura trebuie luată pentru a asigura derularea “în condiţii de imparţialitate” a dosarului de la DNA.

Sima şi Hăineală erau din 16 ianuarie secretari de stat la Ministerul Justiţiei. Înainte de încetarea detaşării, ministrul Justiţiei, Florin Iordache, îşi delegase atribuţiile lui Constantin Sima, pentru perioada 1-7 februarie.

Direcţia Naţională Anticorupţie a început o anchetă cu privire la modul de elaborarea ordonanţei de urgenţă privind modificarea codurilor penale, în urma unui denunţ formulat în 24 ianuarie de Mihai Poliţeanu, Elena Ghioc şi Răzvan Patachi, membri ai asociaţiei ”Iniţiativa România”.

Ulterior, DNA a anunţat că a clasat o faptă din dosarul privind OUG 13 şi a trimis cauza la Parchetul instanţei supreme să continue cercetările pentru favorizarea făptuitorului, fals intelectual, prezentarea de date inexacte Parlamentului sau preşedintelui României cu privire la activitatea Guvernului sau a unui minister, sustragerea sau distrugerea de înscrisuri şi de probe.

Un alt punct de pe ordinea de zi a plenului CSM este Nota Direcţiei resurse umane şi organizare privind solicitarea de eliberare din funcţie, prin demisie, a procurorului Mircea Negulescu.

Cererea de demisie a lui Mircea Negulescu, fost procuror la Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) Ploieşti, în prezent procuror la Parchetul Judecătoriei Câmpina, a fost transmisă pe e-mail şi fax în 17 februarie, la orele 20.37, şi a fost înregistrată în 20 februarie la Consiliul Superior al Magistraturii, a anunţat Consiliul Superior al Magistraturii.

Tot marţi, de la ora 13.00, Secţia pentru procurori în materie disciplinară a CSM va analiza Nota Inspecţiei Judiciare cu propunerea de suspendare din funcţie a lui Mircea Negulescu, aceasta urmând a fi soluţionată în raport de dispoziţiile articolului 52 alineatul 1 din Legea 317/2004, republicată.

Înainte ca Negulescu să-şi dea demisia, Inspecţia Judiciară propusese CSM suspendarea din funcţie a procurorului.

Consiliul Superior al Magistraturii a înregistrat în 17 februarie Nota Inspecţiei Judiciare cu propunerea de suspendare din funcţie a lui Mircea Negulescu, procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Câmpina, până la soluţionarea definitivă a acţiunii disciplinare.

Solicitarea Inspecţiei Judiciare a fost făcută în baza articolului 52 alineatul 1 din Legea  317/2004, care prevede că “pe durata procedurii disciplinare, secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, din oficiu sau la propunerea inspectorului judiciar, poate dispune suspendarea din funcţie a magistratului, până la soluţionarea definitivă a acţiunii disciplinare, dacă exercitarea în continuare a funcţiei ar putea afecta desfăşurarea cu imparţialitate a procedurilor disciplinare sau dacă procedura disciplinară este de natură să aducă atingere gravă prestigiului justiţiei”.

Secţia pentru procurori a CSM a dispus, în 16 februarie, sesizarea Inspecţiei Judiciare în cazul procurorului Mircea Negulescu privind posibile abateri disciplinare şi încălcări ale Codului deontologic al judecătorilor şi procurorilor.

Tot în 16 februarie, CSM a admis solicitarea procurorului Mircea Negulescu de încetare a activităţii la DNA Ploieşti. El urma să fie în continuare magistrat la Parchetul de pe lângă Judecătoria Câmpina.

Inspecţia Judiciară a fost sesizată după ce postul România TV a difuzat, în 14 februarie, o înregistrare audio în care este redată o discuţie între două persoane, una dintre acestea fiind prezentată drept Mircea Negulescu, procuror din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Ploieşti.

În înregistrare, procurorul Mircea Negulescu ar vorbi la telefon cu soţia omului de afaceri Vlad Constantin, inculpat într-un dosar. Procurorul Mircea Negulescu îi dezvăluie soţiei lui Vlad Constantin date şi amănunte din dosare penale.

După ce au fost difuzate înregistrările, Vlad Constantin a confirmat că discuţia este între soţia sa şi procurorul Negulescu.

“Domnul Negulescu e avid după denunţuri. Eu am ajutat toate organele de cercetare penală. Pe mine m-au trimis şi mă trimit şi acum la psihiatrie. Nu ştiu de ce. Pe mine mă trimit la psihiatrie şi pe urmă îmi dau dreptate. Eu nu am depus denunţ împotriva domnului Negulescu. Sunt anumiţi procurori care nu ştiu cum au ajuns procurori. I-am spus că are un caracter josnic. Mi-a spus că nu poate să facă acel dosar pentru că nu îl lasă nu ştiu cine. Nu mă tem pentru nimeni. Mă ia, mă leagă, îmi dau drumul. Eu sunt un as al tehnicii. Eu i-am filmat pe Marta şi Radu Nemeş în avion. Mi s-au creat probe de şantaj, dar i-am înregistrat eu”, a spus Vlad Constantin la România TV.

Mircea Negulescu a lucrat în ultimii ani în cadrul DNA Ploieşti, după ce anterior a activat ca procuror la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel (PCA) Ploieşti, cea mai importantă unitate de parchet din judeţul Prahova.

Negulescu a instrumentat unele dintre cele mai importante dosare la nivelul PCA Ploieşti.

Astfel, el este procurorul care a anchetat şi a făcut rechizitoriul în dosarul de evaziune fiscală cu un prejudiciu de aproximativ 35 de milioane de euro, în care au fost trimişi în judecată fostul angajat al Secretariatului General al Guvernului Marcel Păvăleanu, numeroşi oameni de afaceri ale căror firme au avut în ultimii ani contracte importante cu Consiliul Judeţean Prahova, dar şi Răzvan Alexe, cunoscut drept un apropiat al conducerii PSD Prahova.

Ulterior deschiderii acestui dosar şi trimiterii în instanţă, Alexe a făcut numeroase denunţuri la adresa unor politicieni şi a altor persoane cu funcţii importante în judeţul Prahova, numele său apărând ca denunţător în mai multe dosare instrumentate de DNA Ploieşti, potrivit unor surse judiciare.

Surse din PCA Ploieşti au precizat că Mircea Negulescu este, de asemenea, procurorul care a lucrat la întocmirea rechizitoriului prin care mai mulţi angajaţi cu funcţii de conducere din compania rusă Lukoil au fost deferiţi justiţiei pentru infracţiuni economice precum folosirea cu rea credinţă a creditului societăţii.

Surse judiciare au declarat că Mircea Negulescu este totodată martor în cel puţin un dosar instrumentat de DNA Ploieşti, el depunând mărturie cu privire la presupuse abuzuri sau presiuni făcute în privinţa unor magistraţi în scopul protecţiei unor politicieni sau oameni de afaceri.

Negulescu a fost procuror de caz în unul dintre dosarele de corupţie în care este cercetat fostul deputat Sebastian Ghiţă. De altfel, în una dintre ultimele sale apariţii la DNA Ploieşti, Ghiţă a lansat un atac public la adresa procurorului Negulescu, fapt care s-a repetat şi în înregistrările pe care fostul parlamentar le-a dat publicităţii prin intermediul postului de televiziune pe care îl controlează, după dispariţia sa.