Călin Popescu Tăriceanu: “Ce a făcut DNA poate fi văzut ca abuz de putere, care este corupţie”

Preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a declarat, că ancheta DNA privind modul de adoptare a OUG 13/2017 poate fi calificată drept abuz de putere care, la rândul său, este o formă de corupţie, iar Curtea Constituţională a constatat încălcarea gravă a separaţiei puterilor în stat în această chestiune, scrie news.ro.

”Ceea ce a făcut DNA poate fi calificat ca un abuz de putere şi vreau să spun fără niciun fel de echivoc că abuzul de putere înseamnă corupţie – corupţia puterii. Instituţia chemată să combată corupţia este ea însăşi o instituţie ce suferă de corupţia puterii (…) DNA încearcă să se impună ca o supraputere în stat, ceea ce este foarte grav”, a declarat Călin Popescu-Tăriceanu comentând decizia prin care Curtea Constituţională a constatat că există un conflict juridic de natură constituţională între DNA şi Guvern în legătură cu ancheta pe marginea OUG 13.

Preşedintele Senatului a salutat decizia CCR despre care a spus că readuce lucrurile în normalitate şi că îi confirmă luările de poziţie anterioare legate de imixtiunea unor instituţii din sistemul judiciar în zone care le depăşesc competenţele. ”Mă bucur că intervenţiile mele care vizează raporturile între puterile statului, intervenţii făcute repetat, se dovedesc a fi corecte (…) Referirile făcute la adresa mea că nu doresc ca justiţia să funcţioneze, că doresc slăbirea justiţiei se dovedesc cu totul false”, a spus Tăriceanu.

El a spus că transferul dosarului OUG 13 de la DNA la Parchetul General este un semn că procurorii anticorupţie au intuit că vor avea un verdict nefavorabil lor din partea CCR. ”Este o mişcare tactică menită, probabil, să înlăture ruşinea care putea să planeze asupra DNA ca urmare a deciziei Curţii”, a mai spus copreşedintele ALDE.

Şeful Departamentului de Luptă Antifraudă Marius Vartic vrea să revină la DNA

Procurorul Adina Florea, propusă de ministrul Justiţiei pentru conducerea DNA, audiată joi în Secţia pentru procurori…

Curtea Constituţională a admis, luni, că există un conflict juridic de natură constituţională între Ministerul Public şi Guvern pe tema anchetei privind OUG 13. Sesizarea în acest sens a fost făcută de către preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu.

”Există conflict juridic între autorităţi când o putere îşi arogă competenţe, puteri care revin altei puteri”, a declarat Valer Dorneanu.

Preşedintele CCR consideră că, în cazul dezbătut de Curte, este vorba de un asemenea conflict juridic. Dacă Parchetul (DNA – n.r.) s-ar fi limitat în acţiunea sa să verifice dacă în mod concret s-a săvârşit vreo infracţiune în legătură cu acele fapte, lucrurile s-ar fi derulat în mod firesc, fără apariţia unui conflict. DNA a început o acţiune care s-a marcat prin descinderi la MJ, audieri de la cel mai mic la cel mai mare în legătură cu felul în care s-a adoptat un act normativ. El se aprobă în anumite condiţii şi este o putere delegată din partea autorităţii legislative (…) DNA s-a apucat să vadă în ce măsură s-au îndeplinit condiţiile unei OUG, dacă s-au primit toate avizele, lucruri care exced competenţelor DNA”, a spus Dorneanu.

El a precizat că verificarea respectării condiţiilor de adoptare a unei ordonanţe de urgenţă revine Curţii Constituţionale, nu DNA şi că a fost încălcat dreptul Guvernului de a decide oportunitatea legiferării. Dorneanu a invocat şi un document al Comisiei de la Veneţia care aminteşte că ”procedurile penale nu ar trebui folosite pentru a sancţiona neînţelegeri politice”.

”Considerăm că s-a perturbat buna activitate a Guvernului şi s-au deteriorat relaţiile care trebuie să existe între autorităţile legislativă, executivă şi judecătorească”, a mai spus Dorneanu.

El a precizat că acţiunea DNA nu doar că s-a subrogat Curţii Constituţionale în verificările făcute, dar a şi “perturbat” activitatea Guvernului.

“S-a încălcat dreptul Guvernului de a aprecia oportunitatea legiferării. Şi în ordonanţa de începere a urmării penale şi în alte declaraţii Parchetul (DNA – n.r.) spune că nu era necesară adoptarea, nu era necesar să se adecveze conţinutul unor texte din Codurile penale care au fost declarate neconstituţionale. (…) Acest lucru ţine de atributul Guvernului”, a afirmat preşedintele CCR.