Bilanţ DNA. Kovesi: Mai mult de un sfert dintre inculpații trimiși în judecată au comis abuz în serviciu

Procurorul şef al DNA Laura Codruţa Kovesi a declarat, joi, la şedinţa de bilanţ a DNA pe 2016, că peste 1.270 de inculpați au fost trimiși în judecată anul trecut, printre aceştia aflându-se şi trei miniiştri, şase senatori, 11 deputaţi, 16 magistraţi şi peste 40 de primari. Kovesi a precizat că 2016 a fost un an dificil, cu provocări legislative, atacuri fără precedent la adresa activităţii şi a procurorilor DNA.

La ședința de bilanț participă preşedintele Klaus Iohannis, numeroşi ambasadori, între care cei ai SUA, Marii Britanii, Franţei, Germaniei şi Canadei.

Procurorul șef al DNA consideră că este nevoie de un cadru legislativ și instituțional stabil.

”Prezentam acest bilanț cetățenilor. Repet ce spuneam acum un an. În această lupta am avut alături cel mai important aliat. Cetățenii României. Sunt mii și mii de oameni ce vor respect. Pentru o România mai puțin corupta toți cei din aceasta sală trebuie să ne dorim același lucru. Ne-am dorit și dorim să combatem corupția, dar nu e suficient. Cadrul legislativ și instituțional trebuie menținut stabil”, a declarat Laura Codruța Kovesi.

Ce a apărut pe pagina de Facebook a președintelui Klaus Iohannis, după ce Prima Doamnă nu…

Ce meserie are Klaus Iohannis. Ce școli a absolvit președintele României. Surpriză uriașă!

Ea a spus că instanţele au aplicat decizia interpretativă şi că au fost 71 de persoane condamnate pentru abuz în serviciu, 15 achitate, încălcând doar HG, regulamente sau ordine interne. Ele fuseseră trimise în judecată anterior deciziei CCR.

”Mai mult de un sfert dintre cei trimişi în judecată au comis abuz în serviciu cu prejudiciu de peste 260 de milioane de euro. Atribuirea contractelor sau plățile sunt condiționate frecvent de primirea unor sume de bani. Se achiziționează frecvent produse și servicii inutile. Deși pagubele sunt clare, procurorii dovedesc mereu că este vorba de abuzuri. Cât timp achizițiile nu vor fi transparente vor exista mereu astfel de probleme. Societatea e neapărată în fața unor astfel de practici după decizia CCR”, a spus șefa DNA.

Ea a dat ca exemplu cazuri în care procurorii anticorupție au identificat achiziții publice cu un preț supraevaluat cu între 50 și 800%.

”Poate greși cineva prețul în această marjă?”, s-a întrebat Kovesi.

Potrivit DNA, anul 2016 a adus importante investigații privind achiziția de medicamente sau aparatură de sănătate, punerea pe piață a unor medicamente la prețuri supraevaluate.

”Dorim ca chestiuni ce țin de sănătate publică să fie amendate doar prin sancțiuni administrative?”, a întrebat șefa DNA.

DNA a sechestrat proprietăți în Franța și Spania

Procurorii DNA au luat anul trecut măsuri asiguratorii în valoare de peste 660 milioane de euro. Totodată, au fost sechestrate proprietăți în străinătate, în Franța și Spania, și au fost blocate conturi în Cipru.

”Au fost luate măsuri asiguratorii de peste 660 de milioane de euro. Cu peste 60% mai mult decât anul trecut. Niciun infractor nu trebuie să se simtă în siguranță indiferent de unde și-a ascuns banii. Am sechestrat două proprietăți în Franța și doua imobile în Spania. Am sechestrat conturi în Cipru. S-au confiscat de către judecători 226 de milioane de euro, sume produse și constatate ca fiind produse prin infracțiune. Am fost nevoiți să facem eforturi uriașe pentru reorganizare pe fondul modificării legislației. Acesta e motivul pentru care uneori am soluționat cauze vechi”, a afirmat procurorul șef al DNA.

”Atacurile în 2016 la adresa Justiției au fost incredibile”

Șefa DNA a vorbit și despre atacurile la adresa procurorilor DNA, afirmând că s-a mers până la angajarea de firme care să hărțuiască procurorii.

”Am răspuns cu instrumentele pe care le avem la îndemână ca magistrați. Respectăm libertatea la opinie dar nu trebuie să dăm curs unor informații false”, a afirmat Kovesi.

”România nu e cea mai coruptă țară”

Președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, Cristina Tarcea, a declarat că nu este deacord cu eticheta pusă Românie de ”cea mai coruptă țară”. Șefa Instanței Supreme a pledat pentru prevenirea corupției, în paralel cu lupta anticorupție.

”DNA reprezintă pilonul central în lupta anticorupție. În actuala conjunctură, a vori despre eradicarea totală a corupției ar fi o adevărată utopie. Cifrele și rezultatele vorbesc de la sine. Obișnuiesc sa nu scap nicio ocazie în care să subliniez că este extrem de importantă lupta anticorupție, dar e important și prevenirea corupției. Deci trebuie să începem să analizam cum putem preveni corupției. Sună ciudat, dar educația primară primită din familie și de la școală sunt bazele unei societăți educative, care conștientizează valorile etice și morale și lupta mai departe pentru aceste valori. Non valoarea și oportunismul generează corupție, dar ele pot fi stăvilite. Nu sunt adepta că suntem cea mai coruptă țară. Important e ca întreaga societate conștientizează acest pericol al corupției și ca societatea se implica activ după cum am văzut”, a spus Cristina Tarcea.

Crește numărul de dosare

Președintele CSM, Mariana Ghena, a declarat că DNA este ”o structură dinamică a statului”. Șefa CSM a remarcat că numărul de dosare crește de la an la an.

”Munca procurorilor anticorupție nu e deloc comodă, lipsită de expunere. CSM a intervenit și va interveni prompt în toate situațiile de afectare a independenței Justiției. Ca judecător, am judecat multe cauze de corupție. Niciodată nu am judecat cauze prefabricate, fabricate, pentru că, nu-i așa, care ar mai fi rolul nostru de oameni chemați sa aplice legea?”, a spus Mariana Ghenea.

Ministrul Birchall cere recuperarea efectivă a prejudiciilor

Ministrul interimar al Justiției, Ana Birchall, a remarcat creșterea numărului de persoane juridice inculpate.

”Remarcam din raportul trimis că 114 inculpați sunt persoane juridice, ceea ce denotă atenția procurorilor la noile instrumente ce permit atragerea răspunderii penale fata de persoanele juridice. Vom verifica motivele creșterii acestei cifre și vom cauta sa identificam soluții. Nu rezultă dacă toate bunurile au fost localizate și identificate pentru recuperarea efectivă”, a spus Birchall.

Procurorul general: Nu am putut înțelge relaxarea legislației penale

Procurorul general Augustin Lazăr a afirmat că nu înțelege de ce ar fi nevoie de relaxarea legislației penale. Procurorul general a cerut ca un astfel de demers trebuie explicat opiniei publice.

”Acum această structură reprezintă un exemplu de lider european în materia combaterii corupției. Faptul că nou am avut o structură Anticorupție încă dinaintea semnării tratatului de la Merinde relevă că avem un fenomen ce canalizează alte genuri de infracționalitate, ce generează sau creează un scop pentru alte genuri de infracțiuni. Statul de drept e cel ce se îngrijește ca editarea actelor normative sa fie făcute în concordanță cu principiile de drept și ce sa jucăușă nici măcar o aparentă discreționară în emiterea unor astfel de acte. Dacă observăm că faptele comise de funcționarii publici scad sau rămân la nivelul din anii precedenți, nu am putea înțelege care ar fi nevoia de relaxare a legislației penale în acest domeniu. Un inițiator al unei astfel de relaxări ar trebui să ne-o și explice”, a spus Augustin Lazăr.

Procurorul general a cerut găsirea unei soluții pentru soluționarea dosarelor vechi.

”Numărul de cauze nesoluționate a crescut la 7500 de dosare. Această problemă e datorata unui veritabile avalanșe de cauze intrate în 2016. 5.000 de dosare au intrat în 2016 iar DNA are sarcina sa găsească resursa pentru soluționarea lor”, a declarat Lazăr.

”În prezent, în perioada emoțională, orice incident al procurorilor DNA este relatat în media și transformat în caz extraordinar, deși un incident poate fi și în caz de logică și nu trebuie să generalizăm incidentele. Există grupuri de interese cu o agendă proprie, în care se regăsesc scăparea de răspunderea penală și păstrarea bunului din infracțiune. Trebuie să observăm și calitățile oficiale ale inculpaților DNA trimiși în judecată. DNA nu a aplicat standarde diferite când a anchetat magistrați. 16 magistrați au fost trimiși în judecată. Alegalțiile publice cum că magistrații nu răspund pentru faptele comise sunt formulate pro cauză, pentru intimidarea anchetatorilor”, a mai precizat Lazăr.

Potrivit procurorului general, societatea civilă conștientizează tot mai mult prezența masivă a corupției în instituțiile de stat. O resimt sub forma asimilată infracțiunilor de corupție: abuzul în serviciu spre exemplu, nepotismul, conflictul de interese.

”Principalele provocări pentru DNA și Ministerul Public sunt asigurarea resurselor necesare asigurării calităților dosarelor. Conștientizăm ca orice act inferior calitativ în fața instantei poate fi sancționat de cei interesați. Trebuie să cunoaștem foarte bine toate rigorile CEDO. O altă provocare reprezintă reducerea numărului de dosare nesoluționate și evitarea prescrierii unor fapte”, a spus Augustin Lazăr.