Judecătorul CCR Livia Stanciu: Guvernul a încălcat prevederile constituționale prin emiterea OUG 13. Curtea trebuia să constate un conflict juridic între puterile statului

În timp ce în motivarea deciziei Curții Constituționale, judecătorii spun că nu a existat niciun conflict juridic între puterile statului și că Guvernul nu și-a depășit atribuțiile prin emiterea OUG 13, unul dintre magistrați a făcut opinie separată și a pledat pentru constatarea acestui conflict. Este vorba despre Livia Stanciu, fost președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție, care a arătat că Guvernul a încălcat prevederile constituționale privind regimul ordonanțelor de urgență, în condițiile în care situația extraordinară nu a existat. De aceeași părere a fost și judecătorul Ștefan Minea, care a făcut și el opinie separată și a susținut că CCR nu trebuia să evite a se pronunța nici pe fondul ordonanței.

“În dezacord cu soluția pronunțată cu majoritate de voturi (…), considerăm că instanța de contencios constituțional ar fi trebuit să constate în cauză existența unui conflict juridic de natură constituțională între: autoritatea executivă — Guvernul României, pe de o parte, și autoritatea legiuitoare — Parlamentul României, pe de altă parte, determinat de depășirea de către Guvern a limitelor delegării legislative; autoritatea executivă — Guvernul României, pe de o parte, și autoritatea judecătorească — Consiliul Superior al Magistraturii, pe de altă parte, determinat de încălcarea principiului cooperării loiale între autorități”, se arată în opinia separată a Liviei Stanciu, potrivit Agerpres.

Referitor la posibilul conflict juridic între Guvern și Parlament, Livia Stanciu a apreciat că CCR avea competență și trebuia să procedeze la examinarea aspectelor semnalate în sesizările formulate de președintele Klaus Iohannis și Consiliul Superior al Magistraturii (CSM).

Un alt argument adus în discuție este acela că Guvernul a exercitat o competență proprie încălcând limitele constituționale ale acelei competențe, adoptând o ordonanță de urgență în absența unei situații extraordinare și a urgenței.

CCR dezbate sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis privind noul Cod Rutier

Cristian Dide, unul dintre protestatarii care au mers după preşedintele CCR până la locuinţa acestuia, solicită…

Referitor la existența unui conflict juridic de natură constituțională între puterea executivă și cea judecătorească, în opinia separată se apreciază că a fost vorba de o încălcare a cadrului constituțional de exercitare, în condiții de cooperare constituțională loială, a competenței CSM cu privire la avizarea actelor normative.

“Întrucât OUG nr. 13/2017 privește modificarea Codului penal și a Codului de procedură penală, este indiscutabilă competența Consiliului Superior al Magistraturii în cadrul procedurii de avizare, acesta fiind ‘autoritate interesată’ în aplicarea OUG nr.13/2017. (…) Solicitarea avizului a fost pur formală, proiectul de act normativ fiind adoptat și trimis la Monitorul Oficial al României, în vederea publicării, în aceeași zi în care avizul a fost solicitat. Or, așa cum se subliniază chiar în cuprinsul sesizărilor formulate în această cauză, atribuția de avizare a actelor normative de către instituțiile publice interesate, cu atât mai mult cu cât aceasta izvorăște din Constituție, nu este una pur formală și nici nu trebuie înțeleasă în sensul că simpla solicitare a avizului (cu adoptarea îndată după solicitare a actului normativ) este suficientă pentru a fi îndeplinită cerința constituțională”, se mai arată în opinia separată.
“Este evident că Guvernul exercită în acest fel o competență proprie prevăzută în mod expres de prevederile art. 115 din Legea fundamentală”, se arată în motivare.

Judecătorul Ștefan Minea a apreciat și el, într-o opinie separată, că nu ar fi trebuit să se evite totalmente verificarea constituționalității OUG 13/2017 atunci când a fost discutată sesizarea Avocatul Poporului.

În opinia judecătorului CCR, nu a existat o situație “extraordinară și urgentă” care să impună adoptarea unor modificări la legislația penală prin ordonanță de urgență. ”Așadar, cum nici la data și nici în perioada de timp dinaintea adoptării OUG 13/2017 nu a existat o situație extraordinară a cărei reglementare să nu poată fi amânată și ținând seamă de faptul că necesitatea adoptării de urgență a ordonanței nu a fost explicată și dovedită credibil în cuprinsul actului normativ, Curtea ar fi trebuit să constate că OUG 13/2017 a fost adoptată cu încălcarea flagrantă a dispozițiilor art. 115 alin. 4 din Constituție”, mai argumentează Ștefan Minea.

Pe 8 februarie, CCR a respins cele două sesizări ale președintelui Iohannis și ale CSM privind constatarea unui conflict între puterile statului în urma adoptării ordonanței de urgență privind modificarea Codurilor penale. Instanța constituțională a stabilit că nu există conflict juridic de natură constituțională între puterile statului în urma adoptării OUG 13/2017.

La o zi distanță, pe 9 februarie, cu majoritate de voturi, CCR a respins ca inadmisibilă sesizarea Avocatului Poporului cu privire la ordonanța de urgență referitoare la modificarea Codurilor penale. Președintele CCR, Valer Dorneanu, spune atunci că OUG 13 nu mai există, de vreme ce a fost abrogată și nu produce efecte.