Aripile libelulelor, arma secretă împotriva bacteriilor rezistente la antibiotice

Virusurile și bacteriile devin tot mai rezistente la antibiotice, existând deja unele pentru care nu există tratament. Ei bine, aripile libelulelor ne pot furniza o nouă armă în această luptă, arată EvoNews.com.

Aripile libelulelor au o particularitate interesantă: acestea folosesc un ”pat de cuie”, care sfâșie pur și simplu bacteriile.

Așa că cercetătorii încearcă acum să reproducă mecanismul cu ajutorul unor suprafețe nano-texturate. Mai exact, cu ajutorul unui strat modificat de silicon negru.

Se crede pur și simplu că ”patul de cuie” de pe aripile pur și simplu străpunge bacteriile penetrând peretele celular. Dar un nou studiu realizat de cercetători australieni și nigerieni arată un cu totul alt mecanism.

De ce se pune usturoi sub pernă. O să faci asta în fiecare seară, de acum…

Jucăriile copiilor, pline cu bacterii. Care sunt cele mai periculoase

Primul indiciu a fost că înălțimea ”nano-stâlpilor” întâlniți pe aripile libelulor nu era omogenă. Iar o examinare mai atentă la microscop a arătat că aceștia nu intră în contact direct cu membranele bacteriilor.

În cazul unui experiment cu bacterii E.coli s-a văzut că acestea se atașează de ”nano-stâlpi” cu ajutorul unor structuri moleculare secretate de bacterii, ca un fel de degete. Odată ce bacteria se atașează de suprafață, acestea sunt supuse unor forțe adezive. Dar acestea nu sunt în sine îndeajuns de a sparge membranele bacteriilor și de a le omorî.

În schimb, bacteriile sunt prinse într-o adevărată capcană: dacă nu se mișcă, bacteriile pot supraviețui. Dar dacă acestea vor să se deplaseze, atunci forțele naturale fac ca membrana să fie sfâșiată. În acest caz, componentele interne ale bacteriei încep să se scurgă, iar celula se va sparge ca un balon. Numai după ce celula este moartă ”patul de cuie” o penetrează.

Studiul trebuie repetat și cu alte specii de bacterii, respectiv unele care nu produc acele extensii cu care se atașează de aripile celulelor și unele care au o singură membrană, nu două, așa cum este E.coli.

Studiul a apărut în jurnalul ACS Applied Materials & Interfaces.