Retrospectivă 2017: Anul în care Donald Trump a bulversat lumea

Un Donald Trump adesea imprevizibil a bulversat lumea în 2017, în numele sloganului ”America mai întâi” (”America first”), prin deciziile sale spectaculoase care sunt tot atâtea atacuri asupra multilateralismului, fără să dezamorseze însă mai multe bombe cu ceas, relatează AFP conform News.ro.

De când s-a instalat la Casa Albă, în ianuarie, anunţurile miliardarului republican s-au ridicat adesea la nivelul temerilor aliaţilor Statelor Unite: decretul antimigraţie, regragerea din Acordul de la Paris privind lupta împotriva modificărilor climatice şi din tratatul de liber schimb Asia-Pacific (TPP), punerea în discuţie a acordului în dosarul nuclear iranian şi recunoaşterea unilaterală a Ierusalimului drept capitală a Israelului.

”Doctrina retragerii”, rezumă situaţia preşedintele centrului de cercetare Council on Foreign Relations Richard Haass, un fost diplomat în mai multe administraţii republicane.

Preşedintele primei puteri mondiale ”aplică ceea ce e mai rău din ceea ce ne-am fi putut teme în domeniul politicii «trupiene», printr-o retragere de pe scena multilaterală”, confirmă Célia Belin de la Brookings Institution, cu sediul la Washington.

Trump dă asigurări că el şi Kim s-au ”îndrăgostit”

Trump susţine că a refuzat o întâlnire cu Justin Trudeau privind NAFTA

Cu toate acestea, cele trei anunţuri cele mai zgomotoase, ”simbolic foarte puternice şi pline de consecinţe”, au ”vocaţia numai să-i satisfacă electoratul” şi ”nu au vreo concretizare ireparabilă în acest stadiu”, declară ea pentru AFP.

Retragerea din Acordul de la Paris va intra în vigoare abia la sfârşitul mandatului, acordul iranian rămâne în vigoare, iar instalarea Ambasadei americane la Ierusalim va lua ”mai mulţi ani”.

Aceasta este ”metoda Trump”, apreciază ea, şi anume ”o ruptură simbolică ce provoacă reacţii foarte, foarte puternice”.

”Lumea întreagă a auzit mesajul”: ”America s-a întors, cu forţă”, s-a felicitat luni, pe 18 decembrie, preşedintele, prezentându-şi ”strategia de securitate naţională”.

”HAOS”

În opinia lui Barbara Slavin de la think tank-ul Atlantic Council, “Trump pare să creadă că puterea militară şi economică a Statelor Unite este suficientă să-i permită să facă ceea ce vrea”.

Or ”Statele Unite se ridică la înălţimea puterii lor atunci când fac manevre să dea viaţă unui consens internaţional”, declară ea pentru AFP, subliniind un risc de izolare şi de pierdere de credibilitate.

Inclusiv în tabăra republicană există nenumărate critici. ”Actuala administraţie oferă doar puţin respiro în faţa haosului unei lumi fără leadership american”, scrie influentul senator John McCain pe site-ul Medium. ”Preşedintele nostru îşi vede imprevizibilitatea ca pe o virtute şi îşi preferă twwet-urile prost informate unor strategii constructive”.

În fapt, aliaţii Statele Unite sunt şocaţi de stilul magnatului în domeniul imobiliar care a trecut prin reality show, capabil să atace China într-un tweet şi să o ridice în slăvi în următorul, să ameninţe la ONU cu ”distrugerea totală” a Coreei de Nord sau să umilească în public pe secretarul său de Stat Rex Tillerson.

”Atitudinea impulsivă a preşedintelui Trump, guvernarea sa imprevizibilă şi tweet-urile sale au zguduit numeroase capitale”, constată Paul Stares, autorul unei anchete anuale asupra a 400 de experţi şi diplomaţi pe tema riscurilor de conflict.

În acest raport al Council on Foreign Relations, Washingtonul se află în prima linie în privinţa a două riscuri majore de confruntare armată, în 2018 – cu Coreea de Nord şi Iranul.

În aceste două mari crize, explică Paul Stares pentru AFP, ”este dificil să ştii” dacă ameninţările lui Donald Trump “sunt de ordinul fanfaronadei sau dacă el este cu adevărat hotărât să utilizeze forţa”.

Iar diplomaţia americană a înregistrat doar puţine succese.

”Atunci când Trump a preluat funcţia, el a identificat Coreea de Nord drept principala ameninţare la adresa securităţii naţionale a Statelor Unite. Din nefericire, acest lucru este în continuare adevărat după 11 luni, dacă nu cumva situaţia s-a înrăutăţit”, a recunoscut Rex Tillerson.

”RĂUL E FĂCUT”

Cu privire la Phenian sau la Teheran, linia este ”mizăm totul pe aliaţii noştri”, explică Célia Belin. “Trump are o retorică antiiraniană foarte puternică, însă, pentru moment, nicio acţiune concretă şi eficientă”.

Busculaţi, aliaţii nu par destabilizaţi pe termen lung, apreciază ea. ”Franţa este pragmatică”, europenii şi asiaticii ”se obişnuiesc cu tweet-urile lui Trump”, iar el este uneori apreciat în Europa de Est sau în Orientul Mijlociu, ”unde a reafirmat cu forţă” alianţa cu Israelul şi Arabia Saudită.

Cu atât mai mult cu cât, în mai multe dosare, de la criticarea NATO la ameninţarea cu un război comercial cu China, ”s-a impus o formă de realism şi de continuitate”, analizează cercetătoarea de la Brookings.

Lucrurile stau la fel în privinţa Afganistanului, al cărui preşedinte a mărturisit că ”deciziile sunt foarte diferite atunci când te afli în Biroul Oval”.

În ceea ce priveşte apropierea dorită faţă de Moscova, ea este împiedicată de suspiciuni de complicitate preelctorală între Rusia lui Vladimir Putin şi echipa candidatului Trump.

În opinia lui Célia Belin, doar o mână de aliaţi au pierdut cu adevărat. Mexicul, şocat de planurile cu privire la zidul de la frontieră, şi britanicii, ”deja singuri în lume, în plin Brexit” – Londra a fost ţinta unor tweet-uri virulente ale @realDonaldTrump pe tema gestionării ameninţării jihadiste.

Dar şi Germania, ”profund destabilizată de atacurile antigermane la adresa cancelarului Angela Merkel”, spune cercetătoarea.

Şeful diplomaţiei germane Sigmar Gabriel a avertizat, de altfel, că ”retragerea Statelor Unite, sub Donald Trump, din rolul lor de garant fiabil al multilateralimului occidental” este necesar să-i împingă pe europeni în prim-planul scenei. Pentru că răul a fost făcut, ”asta nu se va schimba fundamental în viitoarele alegeri”.