Europa Centrală și de Est are nevoie de investiții în infrastructură de sute de miliarde de euro

Europa Centrală și de Est are nevoie de investiții în infrastructura de transport de peste o jumătate de miliard de euro, doar pentru a ajunge la nivelul țărilor din vest. Fără acești bani, țări precum România, rămân codașe când vine vorba de atragerea de noi investiții. 

Decalajul între țările aflate în vestul Europei și cele din est este extrem de evident mai ales atunci când ne uităm la infrastructură. Potrivit unui raport realizat de cei de la PwC, țările din Europa Centrală și de Est ar avea nevoie de 615 miliarde de Euro până în 2025, doar pentru a se putea compara cu vecinii din vest, la capitolul competitivitate.

Una dintre principalele probleme identificate de raport ține de faptul că nu există mecanisme financiare care să ajute la promovarea unor investiții de mare anvergură în infrastructură. Banii care ar trebui să meargă către transport, depășesc cu mult capacitățile bugetare ale țărilor din regiune, iar așa cum este și cazul României, legislația nu a ținut pasul cu necesitățile investiționale, spun cei de la PwC România.

„În ciuda progresului înregistrat în ultimii ani, la nivelul ţărilor din regiune există în continuare un deficit de investiţii în infrastructura de transport. Este clar însă că necesarul de finanţare a acestor lucrări de infrastructură depăşeşte posibilităţile actuale ale bugetelor naţionale ale ţărilor din regiune, implicit şi pe cel al României. Tocmai de aceea trebuie căutate resurse financiare suplimentare în sectorul privat, prin punerea în aplicare a unei legislaţii viabile privind Parteneriatele Public-Privat. Din păcate, deşi în România avem bazele unei astfel de legislaţii, acesteia îi lipsesc normele de aplicare, nefiind funcţională la acest moment”, a declarat Ionuţ Simion, Country Managing Partner, PwC România, într-un comunicat de presă.

EY România: Eliminarea creditului fiscal din Legea offshore pune piedici în continuarea investiţiilor

AmCham: România are nevoie de un plan coerent de investiţii de impact pe termen lung

Dintre țările aflate în Europa Centrală și de Est, România pare să aibă cea mai mare nevoie de aceste investiții masive în infrastructura de transport. Lipsurile au făcut ca țara noastră să ajungă pe ultimele poziții în ceea ce privește competitivitatea economică, cel puțin așa arată ultimele date ale Forumului Economic Mondial. Iar faptul că țara noastră nu reușește să atragă banii proveniți din fondurile structurale și de coeziune, nu face altceva decât să crească decalajul pe care îl avem nu doar față de vest, ci și față de țările vecine.

„România îndeosebi are nevoie de investiţii masive pentru îmbunătăţirea infrastructurii de transport. Potrivit Indexului Competitivităţii Globale publicat de Forumul Economic Mondial, România înregistrează unul dintre cele mai scăzute scoruri din Uniunea Europeană în ceea ce priveşte calitatea infrastructurii, de 3,61, în vreme ce media ţărilor UE 15 este de 5,65, iar media statelor din ECE este de 4.02. În exerciţiul financiar european 2007-2013, din totalul de 82 de miliarde de Euro de fonduri structurale şi de coeziune investite în regiune în proiectele de infrastructură de transport, România a atras mai puţin de 7%, în vreme ce Polonia a folosit peste 30% din această sumă”, a adăugat Ruxandra Chiriţă, Director, Servicii de Consultanţă pentru Sectorul Public, implicată de-a lungul timpului în numeroase proiecte ample de investiţii din sectorul public.

Progrese există, dar prea puține 

Faptul că încă ultimele state care au aderat la Uniunea Europeană au încă și acum nevoie de investiții masive în infrastructura de transport nu înseamnă că nu s-au făcut progrese demne de luat în calcul în ultimii anii. Raportul subliniază faptul că în ultimele două decenii s-au construit mii de kilometri de autostrăzi, pentru a conecta Europa de vest la cea de est.

Peste 5.600 de kilometri de autostradă au fost construiți în ultimii douăzeci de ani. Investițiile se ridică la peste 150 de miliarde de euro din fondurile structurale au fost utilizate în această perioadă în regiune, la care s-au adăugat facilităţi adiţionale precum Connecting Europe sau finanţările oferite de Banca Europeană de Investiţii.

Doar că din păcate, România nu apare pe lista țărilor care au reușit să își finanțeze proiectele-cheie din domeniul transporturilor.

“În plus, investitorii privaţi au investit miliarde de Euro în proiecte de transport cheie în Polonia, Slovacia, Ungaria şi Croaţia,” se arată în raportul PwC care mai subliniază și că “deşi investitorii rămân interesaţi de astfel de oportunităţi în regiune, aceştia se aşteaptă la proiecte bine documentate şi cu un profil echilibrat de risc şi profitabilitate.”

Raportul analizează în detaliu cele cinci coridoare de transport care se aşteaptă să joace un rol esenţial în conectarea regiunii Europei Centrale şi de Est de restul ţărilor UE. Este vorba despre conectarea Mării Nordului de Marea Baltică și Marea Adriatică, coridorul Rin – Dunăre, coridorul Orient-Est Med şi coridorul mediteranean. În schimb pentru realizarea acestora este nevoie de cel puţin 384 de miliarde de euro, bani care ar merge către cele peste 2000 de proiecte necesare pentru finalizarea celor cinci coridoare.

Lecții pentru viitor

Având în vedere necesitatea de finanțare dar și faptul că vorbim de proiecte de anvergură, raportul PwC identifică o serie de măsuri obligatorii pentru a putea scădea decalajul dintre est și vest. În primul rând este nevoie de un consens politic iar apoi de o coordonare la nivel regional. PwC recomandă o prioritizare a proiectelor, împreună cu mobilizarea resurselor financiare venite din sectorul private pentru a se putea depăși blocajul de finanțare. În acest sens este nevoie și de o îmbunătățire a eficienței proiectelor de investiții deja existente și de o monitorizare constantă, astfel încât să se învețe din erorile deja făcute.

Raportul afirmă că 75% din infrastructura din 2050 nu există în prezent în ţările din regiune, iar noile tehnologii vor avea un impact nu doar asupra modului în care este proiectată, construită şi operată infrastructura de transport, dar şi asupra cererii privind serviciile de transport. Acest lucru sugerează că o abordare regională a problemelor dezvoltării infrastructurii de transport ar fi mult mai eficientă şi ar maximiza şansele de succes.

În plus, un raport anterior al grupului a mai arătat și că noile tehnologii vor schimba profund necesitățile de infrastructură în următoarea perioadă. PwC a identificat mai multe inovații care ar trebui luate în calcul atunci când vorbim de infrastructură. Mașinile electrice, vehiculele autonome și dronele sunt doar câteva dintre inovațiile care, potrivit PwC, vor schimba fața infrastructurii de transport în următorul deceniu.