SEBASTIAN GHIȚĂ – traseul de la băiatul de aur al IT-ului la cel mai căutat infractor român

Sebastian Ghiță a apărut pe scena publică ca un tânăr promițător, care a reușit la o vârstă foarte fragedă să acumuleze o avere de invidat dintr-un domeniu considerat foarte curat – cel IT. Dat în urmărire prin Interpol și prins în noaptea de joi spre vineri la Belgrad, Sebastian Ghiță este în prezent cercetat în 5 dosare penale, în două dintre ele primind deja mandat de arestare.

Asocierea lui Ghiță cu echipa de baschet Asesoft Ploiești, care avea să domine campionatul național timp de mai bine de un deceniu, i-a sporit ”băiatului de aur” prestigiul.

Chiar și primul dosar penal, apărut pe când acesta avea 23 de ani, nu a reușit să-i știrbească din aură.

Treptat, Ghiță, care intrase deja în politică, începe să fie văzut ca un ins cu influențe în mediul politic și cel al serviciilor secrete.

Sebastian Ghiţă, după respingerea definitivă a cererii de extradare: Nu am planuri care să facă pe…

Toader, despre respingerea cererii de extrădare a lui Sebastian Ghiţă: Să vedem ce anume au evocat…

Dosarele penale se acumulează pe măsură ce tânărul om de afaceri, politician și patron de televiziune intră în conflict oamenii grei ai zilei.

Sebastian Ghiță, începuturile în afaceri

Sebastian Ghiță a intrat în afaceri la 19 ani, înainte de a intra la facultatea de management a Universității de Petrol și Gaze din orașul natal, Ploiești.

Ghiță a înființat compania Asesoft Internațional SA, specializată în IT.

La început, serviciile oferite de compania lui Sebastian Ghiță constau în ansamblarea computerelor din componente în funcție de cererile clienților.

În scurt timp, însă, Sebastian Ghiță își extinde domeniile de activitate. Până în 2012, Ghiță era acționar la eMag, Flanco, Network One Distribuition, Asesoft Web, Teamnet – furnizor de servicii IT pentru companii și instituții ale statului.

Tânărul om de afaceri deținea și Rotherfield Properties, prin care producea vin, având și podgoria Tohani. Prin compania Corni Eolian acesta intra pe piața energiei eoliene. De asemenea, a activat și în industria imobiliară, construind un bloc în Ploiești.

În 2009, averea acestuia era estimată la 100 de milioane de euro.

Tânărul milionar – patron de echipă de baschet

Sebastian Ghiță a devenit cunoscut pentru publicul larg, însă, datorită echipei de baschet CSU Asesoft Ploieşti, pe care a înființat-o în 1998, la un an după ce devenise om de afaceri.

Până în 2002, grație unor finanțări importante pentru circuitul acestui sport din România, echipa promova în prima ligă. În 2004, echipa câștiga primul titlu național, fiind lider în campionat în fiecare sezon, cu excepția celui din 2011, până în 2015, când Sebastian Ghiță s-a retras din calitatea de sponsor.

Povestea tânărului milionar a cărui echipă face performanță și în Europa (în anul 2005 echipa câștiga trofeul internațional FIBA Europe Cup, o premieră pentru baschetul românesc) făcea delicul presei la vremea respectivă.

În perioada în care Sebastian Ghiță a fost finanțatorul CSU Asesoft Ploiești, acesta ar fi investit în jur de 15 milioane de euro.

Povestea de succes a Asesoft Ploiești s-a terminat tot cu un dosar penal. În 2013, primarul Ploieștiului, Iulian Băsescu, ar fi oferit o finanțare ilegală de 1,5 milioane clubului de baschet din bugetul orașului.

Potrivit DNA, Ghiță i-ar fi vândut primarului în schimbul finanțării o casă în valoare de 1.041.600 de lei, pentru care edilul a plătit doar 124.000 de lei.

În 2015, Sebastian Ghiță s-a restras ca sponsor al CSU Asesoft.

Intrarea în politică și apariția conflictelor

În 2012, Sebastian Ghiță ia decizia de a candida pentru un loc în Parlament. Sebastian Ghiță era deja membru PSD. Înainte de candidatura care i-a adus poziția de deputat de Prahova, din partea USL, Ghiță își vinde toate afacerile (lucru care avea să fie contestat de DNA, ulterior) păstrând doar postul de televiziune România TV.

”După ce în societate îşi faci o familie, câştigi bani, te aşezi, la sfârşit cauţi respect, glorie, un loc în societate”, spunea Ghiţă despre decizia sa.

Cariera de deputat a lui Sebastian Ghiță avea să se remarce, însă, printr-un record negativ. În timpul mandatului său, politicianul a luat cuvântul în fața plenului de două ori, vorbind cumulat 59 de secunde și asta doar cu ocazia depunerii jurământului și cu ocazia investiturii Guvernului Ponta.

Mai guraliv a fost atunci când DNA a cerut Parlamentului încuvințarea cercetării penale împotriva acestuia, ocazie cu care deputatul a vorbit 17 minute, pledându-și cauza. Parlamentul nu a aprobat cererea DNA.

Sebastian Ghiță a fost membru al Comisiei parlamentare de control al SRI. De numele său este legată inițiativa furnizării Codului Numeric Personal (CNP) de către persoanele care își cumpără cartele telefonice pre-pay.

Inițiativa, declarată neconstituțională la acea vreme de către Curtea Constituțională, îl făcea pe Ghiță să remarce că în felul acesta este micșorată: ”capabilitatea serviciilor de informaţii ale României de a şi exercita atribuţiile”.

Reacția sa a alimentat la acea vreme (2014) speculațiile legate de legăturile pe care acesta le are cu SRI.

”Există în PSD sau, în orice caz, în anturajul domnului Ponta, domnul deputat Sebastian Ghiţă, care lasă să se înţeleagă de ceva vreme că e aşa, un fel de… aproape un reprezentant al serviciilor în viaţa politică şi economică”, spunea președintele PNL, Crin Antonescu, la vremea respectivă.
Antonescu era nemulțumit de faptul că, deși PSD și PNL formaseră alianța USL, televiziunea lui Sebastian Ghiță, România TV, era foarte critică la adresa sa.

Ghiță a stârnit nemulțumiri și în cadrul membrilor PSD, care s-au plâns de comportamentul și influența acestuia asupra președintelui social-democraților de la acea vreme, Victor Ponta.

Primarul sectorului 3 al Bucureștiului, Robert Negoiță, a depus chiar plângere penală împotriva lui Ghiță, pentru amenințare, retrăgând-o ulterior.

Primarul sectorului 5 de la acea vreme, Marian Vanghelie, s-a plâns că este filat de oamenii lui Ghiță și că acesta este ”abonat” la toate licitațiile cu statul.

După pierderea alegerilor prezidențiale din 2014 de către Victor Ponta, Ghiță s-a plâns că PSD are o imagine proastă în ochii tinerilor, punând acest lucru pe seama prezenței lui Ion Iliescu în partid și solicitându-i să se retragă.

La scurt timp, însă, Sebastian Ghiță a fost cel care s-a retras din partid. În 2016, înainte de alegerile locale, Ghiță se înscria în Partidul România Unită.

Patron de televiziune și alte conflicte cu greii zilei

Sebastian Ghiță a intrat în piața media în 2010, când a preluat managementul televiziunii Realitatea Media, deținută atunci de omul de afaceri Sorin Ovidiu Vântu.

Înțelegerea a fost ca Ghiță să plătească datoriile televiziunii și să asigure plata angajaților, urmând să beneficieze, în schimb, de 80% din profit.

Relația dintre Sebastian Ghiță și Sorin Ovidiu Vântu se strică în scurt timp. Sorin Ovidiu Vântu încearcă să-l determine pe Ghiță să renunțe la contract. În 2011, Ghiță face publică o înregistrare în care Vântul îl amenința cu moartea.

”Ca tine, la modul cel mai serios, am îngropat prin dealurile de pe acolo din Moldova, am îngropat la propriu”, putea fi auzit Vântu spunând.

În baza înregistrării, Sorin Ovidiu Vântu este condamnat pentru amenințare și șantaj.

Realitatea TV se scindează, Ghiță devenind patronul unui nou post, denumit România TV.

Ca proprietar de televiziune, Sebastian Ghiță capătă mai multă influență în partid. În 2012, acesta era deja considerat protejatul lui Victor Ponta, alături de care este filmat petrecând într-un club din Dubai, unde consumația s-a ridicat la 2.690 de euro.

Alături de Dan Voiculescu, Sebastian Ghiță este plasat și de președintele de la acea vreme, Traian Băsescu, pe lista ”mogulilor răi”.

”Generaţia Ghiţă este mult mai periculoasă decât generaţia Voiculescu pentru că este mai perfidă. Mult mai periculos şi decât Vântu (…) Este evident că a avut o mare susţinere, l-am găsit cu contracte peste tot. E un tip de lucru care nu trebuie să se întâmple. S-a extins enorm la vedere sau ascuns. E foarte periculos că el acum e convins că pune preşedintele României”, spunea Traian Băsescu despre Ghiță înainte de alegerile prezidențiale.

Relațiile lui Sebastian Ghiță cu Serviciul Român de Informații

Sebastian Ghiță este cunoscut pentru relațiile sale controversate cu cadre ale serviciilor de informații. La baza debutului acestuia în afaceri se regăsește un fost cadru activ al SRI, colonelul în rezervă Corneliu Păltânea.

La rândul său Păltânea a fost remarcat în mass-media după punerea sa sub inculpare în mai multe dosare penale ale procurorilor militari anticorupție și mai ales după condamnarea sa pentru fapte de corupție.

Pe relația Ghiță-Păltânea surse judidicare au arătat pentru Vocea.biz că fostul ofițer operativ al serviciului este cel care l-a ajutat pe Ghiță în obținerea primului contract sănătos cu statul român, în speță cu rafinăria Petrobrazi.

”Colonelul Păltânea este cel care l-a introdus la conducerea Petrobrazi pe Sebastian Ghiță pentru un contract de achiziție de sisteme informatice ce urmau a fi primite de combinat, care la acea vreme aparținea statului, fiind sub conducerea SNP”, spun sursele Vocea.biz.

Potrivit acestora ”combinatul i-a plătit lui Ghiță calculatoarele prin produse petroliere” care erau ”de calitate premium, accizabile”.

”Acestea puteau fi scutite de plata taxei MTR doar urmare unei declarații pe proprie răspundere că ele vor fi folosite în agricultură sau alte domenii de interes și nicidecum pentru alimentarea unor mijloace auto care circulă pe drumurile publice”, mai arată sursele citate care precizează că ”în realitate, prin intermediul firmei Tracia si a altor firme Sebastian Ghiță a vândut benzina și motorina direct în bezninăriile aceluiași combinat Petrobrazi, devenit ulterior OMV”.

Potrivit surselor citate ”intrarea la Petre Nan, directorul Petrobrazi la acea vreme, i-a fost facilitată lui Ghiță de către același colonel Corneliu Păltânea”.

”Fratele lui Petre Nan, Octavian, era la acea vreme directorul Rafinăriei Astra Ploiești și era trimis în judecată pentru dare de mită la colonelul SRI Corneliu Păltânea, ambii fiind condamnati definitiv în acel caz”, amintesc aceleași surse.

În continuare, au arătat sursele citate ”Păltânea l-a introdus pe Ghiță în relație cu conducerea centrală a Serviciului Român de Informații”.

Mai precis, ”Păltânea l-a introdus pe Ghiță la generalul Dumitru Zamfir, zis și «Fonoteca de aur», el fiind omul care se ocupa de coordonarea interceptărilor în SRI de 30 de ani, fiind șeful al Departamentului Tehnic al Servicului la nivel central”.

”De la Dumitru Zamfir până la generalul Ion Popescu, zis «Gioni Televizor», n-a fost decât un pas în sensul că Ghiță l-a cunoscut pe Popescu iar SRI a demarat activități de achiziționare de tehnică de calcul de la firma lui Ghiță, firmă ce s-a dezvoltat și și-a mutat sediul la București după parteneriatul cu SRI Central”, mai afirmă sursele citate.

Ulterior, prin intermediul relațiilor avute cu cei doi generali, spun sursele citate, Sebastian Ghiță l-a cunoscut pe șeful Serviciului Român de Informații de la acea vreme, George Maior. Potrivit acestora ”împrietenirea” lui Ghiță cu Victor Ponta era ”iminentă” în contextul în care George Maior era nașul acestuia.

După ce l-a cunoscut pe Victor Ponta Ghiță a intrat în relație și cu Gabriel Oprea, de asemnea naș pentru unul dintre copiii fostului premier.

Dosarele penale ale lui Sebastian Ghiță și fuga

Sebastian Ghiță are la activ mai multe dosare penale, în principal pentru acuzații de trafic de influență, spălare de bani sau dare de mită.

Sebastian Ghiță a fost achitat în primă instanță în primul său dosar penal, ”Tracia Asesoft” în care era acuzat de înșlăciune la plata taxelor după vânzarea de produse petroliere.

Ghiță mai este implicat și în dosarul în care este acuzat că i-ar fi vândut la preț mult sub cel al pieței o casă primarului Ploieștiului, Iulian Bădescu, pentru a obține finanțare din bugetul local pentru echipa sa de baschet, CSU Asesoft Ploiești.

Dosarul Hidro Prahova, în care cumnatul fostului premier Victor Ponta, Iulian Herţanu și omul de afaceri Vladimir Ciorbă au fost acuzați de fraudarea fondurilor europene destinate lucrărilor de canalizare din localitatea prahoveană Comarnic îl vizează și pe Sebastian Ghiță. Acesta și-a folosit influența pentru facilitarea infracțiunii. Este acuzat aici de trafic de influenţă, complicitate la schimbarea, fără respectarea prevederilor legale, a destinaţiei fondurilor europene, spălare de bani în formă continuată, evaziune fiscală în formă continuată.

Într-un alt dosar, Sebastian Ghiță este acuzat că ar fi intervenit în cursul unor anchete realizate de polițiști și procurori în Prahova pentru a proteja interesele sale și ale unor protejați de-ai săi.

În Dosarul Teamnet, Sebastian Ghiță este acuzat că a cerut bani de la de firme IT pentru a le facilita contracte cu instituții ale statului.

Pe 19 decembrie 2016, când imunitatea parlamentară de care beneficia Sebastian Ghiță era pe cale să expire, acesta dispare după ce participă la o recepție organizată de SRI. Devine evident, la scurt timp, că a părăsit țara.

În timp ce poliția îl caută, înregistrări în care Sebastian Ghiță încearcă să o compromită pe șefa DNA, Laura Kovesi apar la televiziunea pe care o patronează.