Noua lege a salarizării, aprobată de Coaliție. Ce lefuri mari și-au dat aleșii și cum vor crește salariile de la 1 iulie – UPDATE

Până la finalul sesiunii parlamentare, legea salarizării unitare ar trebui să fie adoptată în Parlamentul României. Primele creşteri ar urma să fie aplicate de la 1 iulie anul acesta, pentru militari şi poliţişti, iar de la 1 ianuarie 2018 cresc salariile medicilor şi asistentelor, însă salariile din sectorul sanitar vor rămâne aceleaşi până în 2022 deoarece din 2018 este acordată întreaga creştere salarială prevăzută în lege. Sporurile nu vor fi tăiate ci doar plafonate. 

Coaliţia de guvernare s-a reunit, joi, la Sinaia, într-o a doua şedinţă, pentru a discuta despre Legea salarizării unitare.  Potrivit premierului Sorin Grindeanu nu s-au tăiat din sporuri, în timp ce ministrul Muncii, Olguţa Vasilescu, a anunţat că sporurile au fost plafonate la 30%.

Primele salarii cresc la 1 iulie

Ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, a precizat că Legea salarizării unitare vizează toate instituţiile publice, cu excepţia BNR şi ASF.

Unde se câștigă cei mai mulți bani în România. Orașele în care salariile sunt cu mult…

Cât câștigă un curier în România în 2024. Salariul e mult mai mic decât credeai

”Acolo există o discuţie de mai mulţi ani cu Comisia Europeană şi ne-a fost adresată rugămintea de a nu intra aceste două instituţii în proiectul Legii salarizării unitare”, a precizat Vasilescu.

Primele majorări se acordă de la data de 1 iulie 2017: soldele de funcţie ale personalului militar cresc cu 20% faţă de nivelul acordat pentru martie 2017, salariile de funcţie ale poliţiştilor se majorează cu 5% faţă de nivelul acordat în martie 2017.

Raportul dintre cel mai mic salariu din sectorul public şi cel mai mare este de 1 la 12.

”Principiile care au stat la baza acestei legi sunt principiul legalităţii – toate drepturile de natură salarială se stabilesc prin norme de forţă a legii, principiul nediscriminării – eliminarea oricărei forme de discriminare şi instituirea unui tratament egal cu privire la personalul din sectorul bugetar care prestează aceeaşi activitate şi are aceeaşi vechime în muncă, principiul egalităţii – asigurarea de salarii pe baze egale pentru muncă de valoarea egală, principiul importanţei sociale a muncii, principiul stimulării personalului din sectorul bugetar, principiul ierarhizării pe verticală, cât şi pe orizontală, în cadrul aceluiaşi domeniu şi în funcţie de complexitatea şi importanţa activităţii desfăşurate, principiul transparenţei mecanismului de stabilire a drepturilor salariale şi principiul sustenabilităţii financiare”, a declarat Olguţa Vasilescu.

Salarii diferențiate pe funcții, grade, trepte şi gradaţii

Salariile de bază sunt diferenţiate pe funcţii, grade, trepte şi gradaţii. Gradaţiile se acordă în procent de 7,5 pentru gradaţia 1 – de la 3 la 5 ani, 5% pentru gradaţia 2 – de la 5 la 10 ani, 5% pentru gradaţia 3 – de la 10 la 15 ani, 2,5% pentru gradaţia 4 – de la 15 la 20 de ani, 2,5% pentru gradaţia 5 – peste 20 de ani.

”La 1 ianuarie 2018, medicii şi asistentele intră cu toată creşterea, însă ei nu vor mai creşte deloc până în 2022; salariile de bază pentru personalul didactic din învăţământ se majorează cu 50% faţă de nivelul decembrie 2017, salariile de bază, soldele de funcţie, indemnizaţiile de încadrare ale personalului salarial se majorează cu 25%”, a precizat ministrul.

Pentru funcţiile alese modalitatea de calcul a indemnizaţiilor este variabilă. ”Indemnizaţiile lunare pentru funcţiile de demnitate publică se stabilesc pe baza coeficienţilor şi a salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată în vigoare”, a spus Lia Olguţa Vasilescu.

În perioada 2019-2022 se va acorda anual o creştere a salariilor de bază, soldelor de funcţie, salariilor de funcţie, indemnizaţiilor de încadrare reprezentând 1/4 din diferenţa dintre salariul prevăzut pentru anul 2022 şi cel din luna decembrie 2018.

În cazul în care angajaţi ai statului au în momentul de faţă salarii mai mari decât cele prevăzute în lege pentru anul 2022 sau devin mai mari ca urmare a majorărilor, se vor acorda drepturile salariale la nivelul anului 2022.

Salariile preşedintelui şi premierului scad, ale parlamentarilor se dublează

Cel mai mare salariu din România îi va reveni şefului statului – 17.400 lei, urmat de şeful Guvernului, şefii Parlamentului şi preşedinţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) şi Curţii Constituţionale (CCR) – 15.950 lei, iar miniştrii urmând să aibă 14.500 de lei brut pe lună.

”La preşedintele României coeficientul este 12 (raportat la salariul minim pe economie – n. red.), fiind cel mai mare salariu din România. După care sunt, în ordine descrescătoare: preşedintele Senatului, preşedintele Camerei Deputaţilor, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, preşedintele Curţii Constituţionale – 11, premierul României, la fel, 11. Apoi avem judecătorii de la ÎCCJ şi de la CCR la 10,5. Miniştrii sunt la coeficientul 10, secretarii de stat – 7,4, parlamentarii la 8”, a declarat Lia Olguţa Vasilescu.

Practic, salariile celor mai înalţi demnitari în stat vor scădea potrivit noii legi a salarizării. În prezent, preşedintele României, prim-ministrul şi preşedinţii Parlamentului câştigă 21.540 lei brut pe lună, iar de la 1 iulie ar urma să primească 17.400 lei brut pe lună preşedintele şi 15.950 lei brut pe lună şefii Legislativului, potrivit News.ro.

De asemenea, miniştrii au în prezent o indemnizaţie de 19.055 lei brut pe lună, iar din iulie vor primi mai puţin, adică 14.500 lei brut pe lună. Salarii la nivelul preşedinţilor Parlamentului vor avea de la 1 iulie 2017 şi preşedintele ÎCCJ şi cel al CCR, adică 15.950 lei brut pe lună. Potrivit proiectului legii salarizării unitare, judecătorii CCR şi cei ai ÎCCJ vor primi 15.225 lei brut pe lună.

În ierarhia salariilor, urmează parlamentarii, care vor primi din iulie 11.600 lei brut pe lună, aproximativ dublu faţă de cât primesc în prezent.

La rândul lor, secretarii de stat vor primi un salariu de 10.730 lei brut pe lună din iulie, o creştere consistentă faţă de cât au în prezent.

Ce salarii vor avea primarii

De asemenea, Olguţa Vasilescu a prezentat şi salariile din administraţia publică locală.

”Pentru primari şi viceprimari avem aşa: primarul general al Capitalei – 9 (coeficientul raportat la salariul minim pe economie – n. red.), viceprimarul Capitalei – 8, preşedintele Consiliului Judeţean – 8, vicepreşedintele Consiliului Judeţean – 7, primarul de localitate cu peste 300.000 de locuitori – 8, primar de localitate cu peste 200.000 de locuitori – 7,5 şi de aici încolo scad până la ultimul în ierarhie, viceprimar de localitate cu până la 3.000 de locuitori – 3”, a anunţat ministrul Muncii.

În sume brute, salariile din administraţia locală arată astfel: primarul general al Capitalei – 13.050 lei, viceprimarul Capitalei – 11.600 lei, preşedintele de Consiliu Judeţean – 11.600 lei, vicepreşedintele Consiliului Judeţean – 10.150, primarul de localitate cu peste 300.000 de locuitori – 11.600 lei, primarul de localitate cu peste 200.000 de locuitori – 10.875, viceprimarul de localitate cu sub 3.000 de locuitori – 4.350 lei.

Salariile din administraţia locală, sub indemnizaţia viceprimarului

Pentru adminsitraţia publică locală, grila de salarizare porneşte de la salariul minim pe economie şi poate creşte până la un maxim reprezentat de către indemnizaţia viceprimarului localităţii respective. Creşterile de salarii se vor putea face începând cu anul 2018.

”S-a discutat, ca principiu, că este vorba de autonomie locală şi trebuie să le dăm dreptul să-şi stabilească singuri salariile. Sigur, nu am putut să-i lăsăm să-şi facă salariile cât vor – din cauza asta sunt plafonate la nivelul indemnizaţiei viceprimarului – dar nu vor putea să depăşească anumite etape, adică între muncitorul necalificat şi viceprimar este toată grila din primărie”, a explicat ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu.

Ea a explicat că, în urma unor discuţii cu aleşii locali, s-a ajuns la concluzia că primăriile din localităţile mici nu vor putea să asigure plata salariilor preconizate iniţial întrucât veniturile abia le permite plata salariilor la nivelul actual şi a utilităţilor.

”În acelaşi timp, sunt primării cu bugete foarte mari care, la fel, au solicitat să poată să facă dumnealor aceste plăţi în funcţie de cum îşi doresc. Sumele vor trebui să fie stabilite de consiliile locale şi consiliile judeţene”, a mai spus Lia Olguţa Vasilescu.

Creşterile de salarii din administraţia publică locală, potrivit noii grile, se vor putea face începând cu anul 2018.

Consultări cu sindicatele

Liviu Dragnea a anunţat că nu au fost divergenţe între PSD şi ALDE. El a explicat că, în ultimele săptămâni, social-democraţii au avut mai mult timp să studieze proiectul şi să evalueze consecinţele sale pentru salariaţii din sectorul public.

”Colegii de la ALDE nu au avut această posibilitate. Aşa cum era firesc, s-a recitit legea, s-au făcut nişte simulări ca proiectul să fie asumat de cele două partide în cunoştinţă de cauză”, a mai spus Dragnea.

În toată perioada în care proiectul legii salarizării unitare se depune ca inițiativă parlamentară vor fi consultări cu instituții și se vor relua consultările cu sindicatele.

“În toată perioada, din momentul în care se depune legea ca inițiativă parlamentară și până la votul final, vor fi consultări cu absolut toate instituțiile și se vor relua consultările cu sindicatele care deja au avut loc. Deci această lege nu se adoptă mâine. Cred că supărarea vine, dacă este supărare sau nemulțumire (a unor sindicate — n.r.) din cauza faptului că au apărut informații neadevărate și pe surse”, a precizat președintele PSD.

Potrivit acestuia, “un lucru esențial” este acela că salariile judecătorilor și ale procurorilor cresc semnificativ.

“În zilele următoare, mâine poate, o să se publice legea în ansamblul ei. (…) La procurori cresc puțin mai puțin decât la judecători. Deci discutăm de creșteri semnificative pentru toți magistrații. Nu se pune problema să îi scadă salariul cuiva”, a dat asigurări Liviu Dragnea.

La rândul său, Călin Popescu Tăriceanu, preşedintele ALDE, a afirmat că este o lege care nu are cum să mulţumească pe toată lumea.

“Este imposibil ca o lege să mulţumescă pe toată lumea. Aceste proiect de lege încearcă să repare o serie de dereglări produse de-a lungul timpului. Sistemele esenţiale trebuie avute în vedere alături de celelalte instituţii fundamentale ale statului. În acest moment acest proiect era absolut necesar. Ne-am uitat foarte atent la anumite cifre care vor da echilibru. Nu vom ajunge la nivelul ţărilor occidentale.”, a explicat Călin Popescu Tăriceanu.