Alina Bica, 4 ani de închisoare cu executare pentru favorizarea lui Videanu

alina bica
Alina Bica / Foto: wall-street.ro

Fosta şefă a DIICOT Alina Bica a fost condamnată marţi de Instanța supremă la 4 ani de închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunii de favorizarea făptuitorului. În acelaşi dosar, fostul ministru Adriean Videanu a fost achitat pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la abuz în serviciu, iar decizia nu e definitivă.

Advertisment

Potrivit deciziei instanţei supreme, Alina Bica a fost condamnată pentru o faptă de favorizarea făptuitorului, dar a fost achitată pentru două infracţiuni de abuz în serviciu şi o alta de favorizarea făptuitorului. Din pedeapsa de 4 ani, se va scădea perioada în care Alina Bica a stat în arest preventiv, şi anume din ianuarie până în 15 iunie 2015.

Dosarul „Bica 2” a fost trimis de DNA în instanţă pe data de 26 februarie 2015, transmite Agerpres.

Procurorii susţin că Alina Bica l-a ajutat pe Adriean Videanu „să-şi pună la adăpost” acţiunile pe care acesta le deţinea la SC Titan Mar SA, prin ridicarea abuzivă a sechestrului instituit de procurori în dosarul Romgaz. Videanu este cercetat în acest dosar alături de alte persoane pentru punerea în pericol a sistemului energetic naţional pe segmentul gazelor naturale.

Potrivit DNA, pe 24 septembrie 2013, procurorul DIICOT Valentin Trif a dispus în dosarul Romgaz sechestru asigurător asupra bunurilor imobile deţinute de Adriean Videanu până la concurenţa sumei de 277.000.000 lei, inclusiv asupra a 80 de acţiuni deţinute de acesta la SC Titan Mar SA.

În perioada următoare, cu ajutorul Alinei Bica, Adriean Videanu a reuşit să înstrăineze acţiunile pe care le deţinea la Titan Mar, operaţiune facilitată şi de faptul că, înainte de impunerea sechestrului, fostul ministru al Economiei a făcut demersuri pentru transformarea celor 80 de acţiuni nominative, pe care le deţinea, în acţiuni la purtător.

DNA mai arată că, după ce a fost pus sub acuzare în dosarul Romgaz, Adriean Videanu a făcut mai multe plângeri la DIICOT împotriva instituirii sechestrului, toate fiind însă respinse.

Cu toate acestea, la data de 25 februarie 2014, procurorul şef al DIICOT Alina Bica, deşi nu avea competenţa, a admis o plângere depusă de Videanu şi a dispus ridicarea sechestrului pe acţiuni.

Advertisment

“În motivarea soluţiei dispuse în mod abuziv, deoarece numita Bica Alina nu avea competenţa soluţionării acestei plângeri, potrivit normelor de competenţă, a reţinut şi şi-a însuşit afirmaţiile numitului Videanu Adriean – în sensul că nu mai era proprietar al acţiunilor la purtător la data când a fost instituit sechestrul asigurător şi a ridicat măsura asigurătorie, favorizând persoana cercetată”, se arăta într-un referat al DNA.

La cererea de ridicare a sechestrului, Videanu a depus înscrisuri cuprinzând date şi informaţii conform cărora nu mai deţinea acţiunile din august 2012, împrejurare care nu era reală.

DNA mai susţine că, în cursul anului 2013, omul de afaceri Ovidiu Tender i-a cerut sprijinul Alinei Bica pentru a obţine o condamnare cu suspendare în dosarul RAFO, aflat pe rolul Tribunalului Bucureşti.

Alina Bica le-a solicitat subordonaţilor săi de la DIICOT să ceară în instanţă condamnarea lui Tender la o pedeapsă cu suspendare, potrivit procurorilor DNA.

 

VEZI COMENTARII