Prinţul Paul şi omul de afaceri Remus Truică rămân cu interdicţia de a părăsi ţara. Decizia instanţei supreme este definitivă

Prinţul Paul şi omul de afaceri Remus Truică, judecaţi sub control judiciar în dosarul privind retrocedarea Fermei Băneasa, rămân cu obligaţia de nu părăsi teritoriul României, în urma deciziei magistraţilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), hotărârea fiind definitivă, informează Mediafax.

Judecătorii ÎCCJ au admis, marţi, contestaţia procurorilor DNA Braşov cu privire la decizia din data de 19 decembrie 2016 a Curţii de Apel Braşov, care a decis înlăturarea obligaţiei de a părăsi limita teritorială a României doar cu încuviinţarea prealabilă a organului judiciar în faţa căruia se află dosarul pentru Prinţul Paul şi omul de afaceri Remus Truică. Faţă de cei doi inculpaţi în dosarul “Ferma Băneasa” se menţine măsura controlului judiciar cu toate obligaţiile impuse, inclusiv obligaţia de a nu părăsi ţara.

Aceleaşi măsuri se menţin şi pentru ceilalţi inculpaţi din dosar, Dan Cătălin Andronic, Marius Andrei Marcovici, Lucian Claudiu Mateescu, Nela Păvăloiu, Niculae Dima, Niculae Jecu, Valentin Delcea şi Theodor Chiriac. Decizia instanţei supreme este definitivă.

Procurorii DNA au extins ancheta în ceea ce îi priveşte pe Paul Philippe al României şi omul de afaceri RemusTruică privind retrocedarea Fermei Băneasa, având suspiciuni în legătură cu retrocedarea nelegală a unei suprafeţe de 47 hectare de pădure situată în localitatea Snagov.

Preşedinta ICCJ răspunde acuzaţiilor lui Livu Dragnea: La Înalta Curte se respectă legea şi în ţara…

Boc, audiat la ICCJ în dosarul licenţelor Microsoft: Am prezentat instanţei tot ceea ce am ştiut…

“Începând din anul 2006, în contextul în care formulase cereri sau intenţiona să ceară restituirea unor terenuri situate în apropierea Capitalei, inculpatul Al României Paul Philippe i-a promis inculpatului Remus Truică şi asociaţilor lui din grupul infracţional, o cotă parte importantă, între 50% şi 80%, din valoarea bunurilor pe care le revendică în România şi, ulterior, le-a şi dat acestora bunurile, pe măsura obţinerii lor, în schimbul intervenţiei membrilor grupului infracţional pe lângă funcţionari publici cu atribuţii în reconstituirea/retrocedarea dreptului de proprietate sau asupra judecătorilor, urmând a se reuşi, în mod injust, obţinerea bunurilor revendicate şi punerea în posesia lor”, arătau procurorii într-un comunicat de presă.

În acest context “în perioada septembrie noiembrie 2005, la Primăria Snagov s-a înregistrat o cerere şi o revenire prin care inculpatul Al României Paul Philippe solicita restituirea a 47 ha pădure, teren situat în localitatea Snagov”. În martie 2006, susţin procurorii, comisia pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor din cadrul primăriei Snagov a constatat că Paul Philippe al României îndeplineşte condiţiile pentru restabilirea dreptului de proprietate pentru suprafaţa respectivă. Acest lucru s-a întâmplat deşi reprezentantul Ocolului Silvic Snagov s-a opus retrocedării.

“Atât procesul verbal, cât şi anexa 37 au fost semnate de primarul Muşat Apostol şi de secretarul Dima Niculae şi înainte spre validare comisiei judeţene constituite la nivelul Instituţiei Prefectului Ilfov. La dosarul de restituire nu au fost depuse înscrisuri din care să rezulte că inculpatul Al României Paul Philippe este persoană îndreptăţită, că antecesorul său a deţinut un titlu pe acel teren, suprafaţa de teren şi faptul că deţinea pădurea la momentul exproprierii”, arată procurorii anticorupţie.

Astfel, comisia judeţeană Ilfov pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor i-a recunoscut lui Paul Philippe al României dreptul de proprietate asupra terenului iar ulterior “s-a acţionat apoi pentru punerea efectivă în posesie, demersuri în acest sens fiind făcute cu sprijinul primarului Muşat Apostol, iar pe de altă parte de inculpatul Truică Remus, care a apelat la persoane din cadrul Direcţiei Silvice Ilfov, singura instituţie care putea dispune punerea în posesie”, spun procurorii.

“Imediat după intrarea în posesie, deşi a avut cunoştinţă de decizia din anul 1941 a ÎCCJ (decizie care recunoştea dreptul de proprietate al Statului Român asupra terenului în defavoarea Regelui Carol al II-lea) inculpatul Jecu Nicolae, în calitate de prefect, a emis titlurile de proprietate pe numele inculpatului Al României Paul Philippe”, explică DNA, precizând că prejudiciul în acest caz a fost estimat la 9.523.769 euro.