Raportul Corpului de Control al Premierului privind Colectiv: Direcția de Sănătate Publică nu a luat măsuri privind infecţiile din spitale, deşi au fost semnalate deficienţe

Înaintea incendiului din Colectiv, Direcția de Sănătate Publică a Bucureștiului (DSPMB) nu a prelevat probe pentru control microbiologic pentru a evidenţia infecţiile nosocomiale de la niciuna din cele 50 de unităţi sanitare cu paturi verificate, deşi au fost semnalate deficienţe în majoritatea spitalelor privind condiţiile igienicosanitare, sterilizarea şi normele de curăţenie/dezinfecţie, se arată în raportul Corpului de Control al Premierului care a realizat controale în perioada martie-septembrie 2016 la spitalele unde au fost internate victimele de la Colectiv.

De asemenea, raportul publicat luni mai arată că Serviciul Medicină de Urgenţă (SMU) nu a răspuns solicitărilor repetate ale Corpului de control de furnizare a documentelor şi informaţiilor necesare determinării modului în care acest serviciu îşi îndeplineşte atribuţiile.

În comparaţie cu volumul activităţilor desfăşurate de către SMU în anul 2015, care are un buget de 1.6 miliarde de lei, resursele umane alocate acestui serviciu au înregistrat o fluctuaţie şi un deficit (un număr mediu de 5 salariaţi, inclusiv şeful serviciului), mai spun anchetatorii.

Ei mai spun că printre activităţile îndeplinite de către SMU în anul 2015, nu au fost regăsite activităţile de monitorizare, evaluare şi control ale serviciilor medicale de urgenţă prespitalicească (SAJ/SABIF/SMURD), precum şi ale serviciilor medicale de urgenţă desfăşurate în cadrul UPU/CPU din unităţile sanitare publice.

Numele membrilor trupei ”Goodbye to Gravity” decedati in clubul Colectiv au ajuns pe Marte, odată cu…

Patronii clubului Colectiv, patroana firmei care a livrat artificiile şi un pirotehnist, trimişi în judecată într-un…

De asemenea, nu a rezultat modul în care se efectuează de către SMU avizarea solicitărilor de finanţare lunară ale SAJ şi a SABIF, adică a celor 41 servicii de ambulanţă finanţate din bugetul Ministerului Sănătății, precum şi a solicitărilor de finanţare lunară ale UPU/CPU din cadrul unităţilor sanitare publice (63 de unităţi sanitare publice cu UPU/CPU). Nu a rezultat nici dacă la nivelul SMU sunt elaborate rapoarte periodice de monitorizare şi evaluare cu privire la politicile publice iniţiate şi implementate la nivelul Ministerului Sănătății în ceea ce priveşte medicina de urgenţă şi nici dacă în cadrul SMU sunt elaborate proceduri pentru principalele activităţi desfăşurate.

Neconcordanțe legislative

Anchetatorii au mai descoperit că Centrul Operativ pentru Situaţii de Urgenţă (COSU), înfiinţat ca structură funcţională în cadrul Ministerului Sănătății, îşi desfăşoară activitatea, de fapt, în cadrul Centrului operaţional naţional din cadrul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, situat în sediul Ministerului Afacerilor Interne (MAI).

De asemenea, la nivelul actelor normative care reglementează asistenţa medicală de urgenţă şi alte situaţii deosebite (epidemii, cutremure, etc) au fost descoperite mai multe neconcordanţe legislative.

Spre exemplu, prevederile Regulamentului de organizare şi funcţionare a Serviciului de Ambulanţă Bucureşti-Ilfov (SABIF) nu sunt corelate cu dispoziţiile Legii nr. 95/2006, în sensul că Serviciul de Ambulanță nu mai este subordonat Direcției de Sănătate Publică şi nu mai este finanţat integral din venituri proprii, ci de la bugetul de stat (prin bugetul Ministerului Sănătății).

De asemenea, prevederile unui ordin al Sănătăţii (1078/2010) vin în contradicţie cu dispoziţiile Legii 95. Este vorba de reglementarea în mod diferit a asigurării conducerii direcţiilor de sănătate publică precum şi modul de numire sau eliberare din funcţie a persoanelor din conducerea acestora.

Probleme și la Direcția de Sănătate Publică

În ceea ce priveşte Direcţia de Sănătate Publică a Bucureştiului (DSPMB), regulamentele de organizare nu au fost corelate cu dispoziţiile unor acte normative de rang superior, respectiv cu ale Legii nr. 95/2006, Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2014 şi a Hotărârii Guvernului nr. 993/2013, fiind încălcate prevederile art. 13 lit. a) şi art. 17 din Legea nr. 24/2000.

„Capacitatea instituţională şi mecanismele de control existente la nivelul sistemului de sănătate nu s-au dezvoltat suficient. Astfel, pe fondul modificărilor legislative din domeniul sănătăţii publice, precum şi a necorelării prevederilor conţinute în actele normative incidente, DSPMB a înregistrat, în perioada 2010 – 2016, o diminuare a activităţilor de evaluare, control şi participare/coordonare în asistenţa medicală de urgenţă, precum şi în asistenţa medicală în caz de calamităţi, epidemii, catastrofe şi alte situaţii deosebite”, se mai arată în document.

În ceea ce privește controalele efectuate în perioada 2015 – trimestrul I 2016 la unităţile sanitare cu paturi şi la unităţile UPU/CPU din municipiul Bucureşti, raportul arată că Direcția de Sănătate Publică „a dat dovadă de inconsecvenţă şi superficialitate în activităţile desfăşurate” în sensul că „nu a prelevat probe pentru control microbiologic (teste sanitaţie, probe apă potabilă, probe alimente), în vederea evidenţierii infecţiilor nosocomiale, de la niciuna din cele 50 de unităţi sanitare cu paturi verificate, deşi au fost semnalate deficienţe în majoritatea spitalelor privind condiţiile igienicosanitare, sterilizarea şi normele de curăţenie/dezinfecţie. De asemenea, anterior incendiului de la clubul Colectiv, DSPMB nu a efectuat o evaluare/supraveghere a situaţiei infecţiilor nosocomiale în cadrul acţiunilor desfăşurate la spitalele verificate, aşa cum a realizat ulterior acestui eveniment”, se arată în raport.

Insuficiența personalului medical de urgență

Corpul de control a mai constatat insuficienţa personalului medical cu specialitatea în medicina de urgenţă, care a condus la înregistrarea unei distribuţii neuniforme a acestuia în spitalele comparabile ca mărime (volum de activitate), precum şi la înregistrarea unor inegalităţi în distribuţia personalului medical (medici, asistenţi medicali).

De asemenea, nu vin numai pacienți critici în unităţile de primiri urgenţe, ceea ce conduce la aglomerarea lor cu pacienţi necritici, cazuri care ar putea fi preluate de alte structuri ale sistemului de sănătate publică, cum ar fi: unităţile ambulatorii, medicii de familie sau unităţile de gardă din structura spitalelor.

Procentul pacienţilor care se prezintă în UPU cu ajutorul serviciilor de urgenţă este cuprins între 5% şi 31%, însemnând că mulţi pacienţi se prezintă cu afecţiuni tratabile în ambulator sau la medicul de familie, fie pentru a-şi efectua diverse analize în regim de urgenţă şi gratuit, fie că aceştia reprezintă cazuri sociale.

Subfinanțarea Sistemului de Sănătate Publică și demotivarea medicilor

Raportul mai atrage atenția asupra subfinanţării sistemului de sănătate publică din România (3% – 3,5% din PIB) faţă de alte ţări din UE (7% – 11% din PIB), asupra infrastructurii învechite. adică spitale cu clădiri improprii circuitelor funcţionale, dotări depăşite moral şi fizic. Nu în ultimul rând, corpul medical este demotivat din cauza salarizării, a condițiilor de lucru și a deprecierii statutului personalului medical.

Măsurile recomandate de Corpul de Control

Astfel, Corpul de control propune ca Ministerul Sănătăţii să întreprindă următoarele măsuri:

• adaptarea cadrului legislativ din domeniul sănătăţii la necesităţile reale ale sistemului şi eliminarea neconcordanţelor legislative;
• creşterea controlului calităţii serviciilor medicale prin creşterea rolului MS în monitorizarea şi controlul politicilor de sănătate, în conformitate cu direcţiile strategice de acţiune stabilite în Strategia naţională de sănătate 2014-2020;
• analizarea activităţii SMU de către conducerea MS şi organizarea acestuia corespunzător atribuţiilor/activităţilor desemnate acestuia, precum şi analizarea motivelor pentru care SMU nu a furnizat informaţiile şi documentele solicitate de către Corpul de control, în vederea îndeplinirii misiunii de control.

În raport se mai propune analizarea menținerii Centrului Operativ pentru Situaţii de Urgenţă ca structură în cadrul ministerului, în condiţiile în care acesta, deşi este coordonat de către minister, funcţionează, în realitate, în cadrul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă de la MAI.

Corpul de control propune şi creşterea rolului Direcției de Sănătate Publică în monitorizarea şi controlul calităţii serviciilor medicale, inclusiv a celor de urgenţă, prin alocarea de resurse umane şi financiare necesare activităţilor specifice de control (epidemiologic şi boli transmisibile, factori de risc din mediul de viaţă şi muncă, igienă etc.).

Alte propuneri:

• dimensionarea şi dezvoltarea sistemului medical pe toate palierele acestuia (medicina de familie, medicina ambulatorie, medicina intraspitalicească, medicina de urgenţă etc.), în vederea asigurării resurselor necesare funcţionării în parametri optimi a acestuia;
• evaluarea costurilor reale ale serviciilor medicale, inclusiv a celor de urgenţă şi stabilirea pachetului de servicii medicale de bază, în vederea stabilirii resurselor necesare finanţării acestora;
• susţinerea creşterii cotei de finanţare a sistemului de sănătate publică şi promovarea creşterii transparenţei în finanţarea sistemului de sănătate publică;
• cooptarea capitalului privat în asistenţa medicală publică, în vederea creşterii capacităţii sistemului medical de a răspunde nevoilor populaţiei, în anumite cazuri, specific reglementate.

Corpul de control al premierului susţine şi motivarea corpului medical (salarizare, condiţii de lucru), pentru ca medicii români să nu mai plece în străinătate.