Procurorii DIICOT l-au reținut, marți seara, pe comisarul-șef, Ion Narcis Dumitru, pe care îl acuză de constituire a unui grup infracțional organizat și complicitate la şantaj în legătură cu faptele directe de șantaj pentru care mai mulți israelieni au fost condamnați definitiv.
Acesta este fostul şef al Serviciului Depistări și Combaterea Șederii și Muncii Ilegale a Străinilor din cadrul Inspectoratului General pentru Imigrări – Direcția pentru Imigrări a Municipiului București.
Concret, explică anchetatorii DIICOT, comisarul-șef ”Narcis” a ajutat, prin manipulare, membri ai grupării să obțină 135.000 de euro de la una dintre victime.
Procurorii arată că Oficiul Român pentru Imigrări (ORI), locul în care își desfășura activitatea ”Narcis”, a devenit scena pe care a avut loc o reală ”scenetă” de teatru cu un scenariu demn de filmele cu mafioți.
În referatul prin care anchetatorii DIICOT cer arestarea preventivă a fostului șef de la ORI ce a fost transmis unui judecător de drepturi și libertăți de la Tribunalul București se arată pe larg preambulul situației cercetate, fapta pe larg pentru care Ion Dumitru Narcis a fost reținut și probele obținute pentru formularea acuzațiilor.
Persoanele condamnate definitiv pe care comisarul-șef Dumitru le-a ajutat prin acțiunile sale sunt israelienii Simhon Efraim Atzmon, Kastro Charli, Malka Yosef Shmuel şi Erlich Nehemia și românul Mila Mihai, un apropiat al lui Gigi Becali.
Dosarul DIICOT în care aceștia au fost condamnați definitiv a avut la bază plângerea penală a părții vătămate, CM, care ”în perioada 5 noiembrie 2012-26 aprilie 2013 a fost victima unor ameninţări repetate, exercitate împotriva sa de «Haim Atzmon» (Simhon Efraim Atzmon), Erlich Nehemia şi Yosi Malka (Malka Yosef Shmuel), sub imperiul cărora le-a remis acestora suma totală de aproximativ 530.000 de euro”.
Despre această sumă victima arăta că a fost plătită în mai multe tranșe și după dese amenințări primite de la membri acestei grupări.
Procurorii DIICOT notează în documentul citat că în cursul lunii februarie 2013, israelienii au adoptat o nouă tactică menită să le asigure primirea unor noi sume de bani, ”astfel încât, sub ameninţarea cu formularea unor plângeri penale nereale, Simhon Efraim Atzmon solicită o nouă plată în cuantum de 135.000 de euro”.
”În plus, persoanelor vătămate le-a fost pretinsă suma de 80.000 de euro, despre care «Haim» a afirmat că reprezintă onorarii pe care le-a plătit unor avocaţi, care l-au asistat în cauza privind presupusa agresare a lui Erlich Nehemia”, notează anchetatorii.
Banii erau pentru pentru convingerea victimei să plătească ”biletul”, pe scena Oficiului Român pentru Imigrări.
Anchetatorii DIICOT arată în referatul de arestare că după deposedarea părţii vătămate de un imobil, inculpații ”au pus din nou în scenă o veritabilă piesă de teatru, care s-a desfăşurat în incinta sediului Inspectoratului General pentru Imigrări situat pe str. Nicolae Iorga (zona Piaţa Romană), scenariu desfăşurat în prezenţa persoanei vătămate CS cu participarea inculpaţilor Simhon Efraim Atzmon, Erlich Nehemia şi Olteanu Angela”.
”Astfel, după cum a rezultat din declaraţia persoanei vătămate C.M., în jurul datei de 4 aprilie 2013, tatăl său a fost chemat la sediul Oficiului Român pentru Imigrări din str. Nicolae Iorga, loc în care se aflau Haim (Simhon Efraim Atzmon), care avea cătuşe la mâini, Erlich Nehemia şi Olteanu Angela. În acel loc, un angajat al instituţiei i-a comunicat tatălui său că Nehemia ar fi depus o plângere împotriva lui Haim, întrucât acesta l-ar fi agresat, sfătuindu-l să semneze cu Nehemia un act prin care cel din urmă primea o sumă de bani, în vederea retragerii plângerii. Persoana vătămată a precizat că după aceste discuţii lui Haim i-au fost scoase cătuşele, iar împreună cu acesta, cu Erlich Nehemia şi Olteanu Angela, tatăl său a plecat spre cabinetul avocaţial al celei din urmă, situat în clădirea Sitraco din zona Unirii, unde tatăl său i-a cerut şi lui să vină”, notează procurorii.
Tot victima, notează anchetatorii, a declarat că ”la acea întâlnire inculpata Olteanu Angela le-a comunicat că Nehemia a depus plângere la Poliţie împotriva lui Haim, care l-ar fi bătut la cererea persoanelor vătămate”.
”Pentru retragerea acestei plângeri, li s-a solicitat (părților vătămate – n.r.) suma de 150.000 de euro, fiind redactat în acest sens un contract de împrumut. Urmare a intervenţiei martorei … (avocata părţilor vătămate) suma a fost micşorată la 120.000 de euro, bani din care părţile vătămate au achitat 15.000 de euro în numerar şi suma de 522.684 lei (echivalentul a 120.000 de euro), plătiţi la data de 26 aprilie 2013 prin virament bancar”, se mai arată în referat.
Persoanele condamnate definitiv au devenit o parte din martorii anchetatorilor DIICOT din acest dosar, desprins din cel în care au primit pedepse cu executare. Astfel, subliniază procurorii, declarațiile persoanelor condamnate definitiv, devenite martori, nu pot fi lovite de subiectivism sau de interes.
Anchetatorii notează în referatul cu propunerea arestării preventive declarația unei dintre victimele israelienilor, martor în dosarul comisarului, care ”a detaliat împrejurările în care, în cursul lunii aprilie 2013, tatăl său Sergiu a fost chemat, de către doi lucrători din cadrul fostului Oficiu Român pentru Imigrări, la sediul acestei instituţii, loc în care se afla, încătuşat, Simhon Efraim Atzmon, şi un poliţist care l-a sfătuit pe tatăl său să-și rezolve problemele, ca să poată pleca toți de acolo”.
”Modul în care s-au derulat evenimentele este descris, în aceeaşi manieră, şi de martorii … care au confirmat contribuţia decisivă a poliţistului «NARCIS», pe care l-au recunoscut din planşe fotografice ca fiind comisarul şef de poliţie Ion Narcis Dumitru, în determinarea victimei C. M. la plata, către ei, a sumei de 135.000 de euro, bani plătiţi în baza unui contract fictiv de împrumut, încheiat în aceeaşi zi în biroul avocatei Olteanu Angela. Ambii martori au descris, în detaliu, modul în care a fost regizată şi pusă în practică «sceneta» derulată în sediul Inspectoratului General pentru Imigrări, gândită cu scopul de a intimida victima C. M şi de a o determina să plătească o sumă de bani”, arată anchetatorii.
În declarația sa, se arată în referat, Simhon a declarat că în luna aprilie 2013, a participat la o întâlnire care a avut loc la o cafenea amplasată pe Bd. Decebal, în apropiere de benzinăria AGIP, unde a fost un polițist pe care l-a cunoscut ”cu numele Narcis” și Erlich Nehemia, respectiv Kastro Charli și soția acestuia.
”Cu prilejul acelei întâlniri, Kastro Charli și soția sa, i-au promis polițistului Narcis suma de 10.000 de euro pentru a se pune în scenă un scenariu prin care urma să se prezinte numitului C. S. și fiului acestuia, C. M. o situație potrivit căreia Erlich Nehemia a făcut o plângere la unitatea unde lucrează Narcis, care se ocupă de cetățenii străini, respectiv Oficiul Român pentru Imigrări (actual Inspectoratul General pentru Imigrări), plângere urmare a căreia eu urma să fiu încătușat de către polițiștii de la această structură, în scopul de a prezenta celor doi această situație și a pune presiune pe aceștia”, a mai spus martorul care le-a precizat anchetatorilor DIICOT că ”polițistul Narcis a fost de acord cu cele stabilite și cu rolul care îi revenea în respectivul scenariu”.
Simhon le-a mai spus procurorilor că la câteva zile de la cele stabilite Charli i-a spus că a vorbit cu ”Narcis”, cu care a stabilit ca acesta din urmă să trimită doi colegi acasă la C.S., ”care, sub pretextul unor verificări privind documentele de identitate și ședere în România, respectiv al deținerii unor eventuale arme, să pună presiune pe acesta din urmă, anticipând faptul că eu voi fi sunat de către C. S, în baza unei relații apropiate pe care o aveam cu acesta”.
”La momentul stabilit, m-am deplasat la locația în cauză unde se afla deja Kastro Charli, cu care m-am întâlnit și am discutat în stradă, înainte să intrăm în unitatea de poliție. Kastro Charli mi-a spus că totul este rezolvat, întrucât a vorbit cu Narcis, și mi-a cerut să procedez conform celor stabilite. …La scurt timp, din ceea ce-mi amintesc, l-am sunat pe C.S sau pe fiul său, nu-mi amintesc exact pentru a transmite mesajul că sunt arestat la Oficiul Român pentru Imigrări din Nicolae Iorga și că Erlich Nehemia mi-a făcut plângere din care rezulta că ar fi fost bătut de anumite persoane puse de mine. După un timp, s-a prezentat C. S la biroul lui Narcis conform indicațiilor date de mine. …În birou a intrat C.S și imediat după aceasta Narcis mi s-a adresat spunând că am o oră pentru a rezolva problema cu Erlich Nehemia, pentru ca S. să audă acest lucru. I-am spus în limba ebraică lui C.S că, dacă acesta nu o să plătească datoria pe care o are la Erlich Nehemia eu voi avea probleme cu poliția, în sensul că voi fi arestat. …. Erlich Nehemia a intrat în biroul lui Narcis, unde mă aflam eu încătușat, C. S și Narcis pentru a ne pune de acord cu plata datoriei. Într-un final, C.S a acceptat să-i plătească datoria lui Erlich Nehemia. Precizez faptul că, în tot acest interval de timp, polițistul Narcis a tot încercat să ne facă să ne înțelegem, în caz contrar, mă va duce în arest, încercând în acest sens să scurteze discuțiile. ….. La final, când între C. S și Erlich Nehemia s-a ajuns la o înțelegere, în sensul ca cel dintâi să-i plătească sumele pretinse ca datorie acestuia din urmă, Narcis, care pe toată perioada discuțiilor se manifesta agitat, intrând și ieșind din birou, mi-a dat jos cătușele și mi-a spus că putem pleca toți, inclusiv eu, întrucât problema este rezolvată, ceea ce am și făcut”, a mărturisit Simhon în fața anchetatorilor.
Un judecător de drepturi și libertăți de la Tribunalul București judecă la momentul difuzării acestei știri propunerea anchetatorilor DIICOT de arestare preventivă pentru 30 de zile a comisarului-șef Ion Dumitru Narcis.
Acuzarea arată în fața instanței probele și acuzațiile aduse acestuia și precizează că ”deşi exponent al unei instituţii menite să ocrotească siguranţa cetăţenilor, deţinând funcţia de şef al Serviciului Depistări și Combaterea Șederii și Muncii Ilegale a Străinilor din cadrul Inspectoratului General pentru Imigrări – Direcția pentru Imigrări a Municipiului București la data comiterii faptelor”, Ion Narcis ”a înţeles să renunţe la această reprezentativitate, raliindu-se unui grup infracţional organizat, constituit în scopul comiterii unor infracţiuni contra persoanei, cu violență, cu un puternic impact emoțional atât asupra persoanelor vătămate dar și în rândul opiniei publice prin temerea generată de încălcare flagrantă și brutală a normelor de drept, toate în vederea obținerii unor sume impresionante de bani, ajunse în posesia membrilor grupării prin acţiuni concertate de intimidare a victimelor”.
”Pericolul social concret pe care l-ar reprezenta pentru ordinea publică lăsarea în libertate a inculpatului este determinat şi de realitatea socială care ne înconjoară şi de rezonanţa unor asemenea fapte în rândul societăţii civile. Se va avea în vedere şi modalitatea şi împrejurările concrete de săvârşire a faptelor, precum şi împrejurarea că inculpatul este angajat în cadrul unei instituţii al cărei obiectiv este tocmai protecţia şi promovarea legalităţii. Or inculpatul, deşi era primul chemat să aplice şi să respecte dispoziţiile legii, pentru a asigura funcţia de exemplaritate a instituţiilor statului, a ales ca, în loc să-şi respecte îndatoririle profesionale, să susţină membrii unui grup infracţional organizat în demersul de a-şi procura, injust, foloase patrimoniale impresionante, participând la un veritabil scenariu, menit să înfrângă rezistenţa victimei şi să o determine la satisfacerea pretenţiilor pecuniare ale grupării”, mai arată procurorii în fața instanței.