Ziua Internațională a Persoanelor cu Dizabilități a fost serbată în România printr-un protest în fața Guvernului.
Reprezentanții acestei categorii spun că se simt umiliți de tratamentul la care sunt supuși de autorități, amintind că lipsa facilităților pentru persoanele cu dizabilități îi condamnă pe aceștia la sărăcie, în România.
Din cele 735.364 de persoane care suferă de o formă de dizabilitate în țara noastră, doar 15,5% au o slujbă, față de media de 50% în Uniunea Europeană.
Acestea se plâng că piedicile cu care se confruntă pornesc de la clădirile și mijloacele de transport în care nu au acces, la greutățile pe care le întâmpină pentru a primi educație sau la tratament.
Protestul, organizat de Filiala București a Asociației Distroficilor Muscular din România, a avut loc în fața Guvernului, strângând peste 200 de persoane sub sloganul ”Nu vrem genocid în România”.
”Am ales data de 3 decembrie, pentru ca este Ziua Internațională a Persoanelor cu Dizabilități. Ne punem sănătatea în pericol prin expunerea la frig, dar este ultima formă de a reaminti autorităților că suntem umiliți în permanență”, a spus Daniela Tontsch, președintele Asociației.
”Nu avem acces la sănătate, la educație, nu putem ieși din case din cauza lipsei accesibilizării spațiului public, nu avem locuri de muncă, mulți dintre noi nu au o locuință încălzită, nu au hrană, nu au medicamente”, a adăugat aceasta.
Daniela Tontsch a amintit și de problema asistenților personali, care nu sunt plătiți corespunzător pentru a avea grijă de persoanele care au nevoie de asistență permanentă.
”Asistenții personali, de regulă membri ai familiei persoanei cu handicap, își riscă sănătatea îngrijind-o fără echipament asistiv. Asistenții personali nu sunt plătiți pentru orele suplimentare, pentru zilele de sărbătoare, în care lucrează, nu sunt plătiți pentru zilele de sâmbătă și duminică. Persoane, din instituții publice, plătite să ne apare drepturile recurg, de multe ori, la acțiuni ostile față noi”, a declarat Daniela Tontsch.
97,7% dintre persoanele cu dizabilități se află în îngrijirea unui membru al familiei.
La 31 decembrie 2014, rata de ocupare în muncă a persoanelor cu dizabiliti era de 15,5%, deși există prevederi legislative care încurajează angajarea unei persoane cu dizabilități.
Angajatorul este scutit de impozit pe salariu pentru persoanele încadrate în gradul de dizabilitate grav sau accentuat. De asemenea, o companie care angajează persoane cu dizabilități.
De asemenea, angajarea unei persoane cu dizabilități poate conferi unei companii statutul de ”unitate protejată”, care îi aduce importante scutiri de taxe.
Această ultimă facilitate a servit drept pretext pentru multe firme să obțină scutirile respective, angajând, însă, una sau două persoane cu dizabilități și nici măcar pe normă întregă.
În 2015, numărul unităților protejate era de 800, dar persoanele cu dizabilități angajate erau în jur de 1.700.
“Am constatat că dacă numărul de unități a crescut exponențial, nu putem spune acest lucru și despre persoanele cu dizabilități angajate”, spune Mihai Tomescu, președintele Autorității Naționale pentru Persoanele cu Dizabilități (APD).
Tomescu spune că există un proiect de lege care să reglementeze această situație.
”Minim 30% din timpul de lucru într-o unitate protejată să fie realizat de către persoane cu dizabilități. Este o condiție cheie pentru că în momentul de față avem autorizate inclusiv unități protejate care vin să se autorizeze cu o persoană cu dizabilități care realizează normă de lucru de două ore pe lună, ceea ce este de neacceptat. Trebuie să facem un pas înainte dacă vrem să creem niște condiții reale”, a declarat Tomescu.
“Din păcate, în România, atunci când dăm anumite facilități observăm că există și persoane care le folosesc în interesul propriu. Într-o unitate protejată angajăm o persoană cu dizabilități cu normă parțială, cu o oră și atunci bifez o condiție ca să pot beneficia de un regim fiscal mai favorabil. Introducem condiția să fie minim 30% persoane cu dizabilități într-o unitate protejată. Oamenii aceștia, dacă ar avea locuri de muncă adaptabile, ar lucra și ar fi mult mai important pentru ei acest lucru decât faptul că primesc o sumă de bani acasă”, a declarat și ministrul Muncii, Dragoș Pîslaru.