Autorităţile kîrgîze îi interoghează pe părinţii presupusului autor al atentatului de la Sank Petersburg

Autorităţile kîrgîze îi interoghează pe părinţii presupusului autor al atentatului de la Sank Petersburg, Akbarzhon Djalilov, pentru a încerca să stabilească ce l-a împins pe tânărul de 22 de ani să se arunce în aer în garnitura de metrou, relatează Associated Press, care prezintă o imagine a comunităţii din care era originar teroristul, relatează News.ro.

Djalilov, care a împlinit 22 de ani cu numai două zile înainte de atac, a locuit până în 2011 în orăşelul conservator Oş, din Kîrgîzstan.

Localităţi sărace, asemeni lui Oş, sunt sursa unui val important de migranţi musulmani care îşi încearcă norocul pe piaţa muncii din Rusia. Iar dintre sutele de mii care ajung în Federaţia Rusă din ţări precum Kîrgîzstan, Tadjikistan şi Urbekistan, mulţi au fost atraşi de cei care recrutează militanţi pentru grupările islamiste.

Djalilov a emigrat din Kîrgîzstan în Rusia în 2011 – la un an după ce ciocniri violente din Oş, între etnici uzbeci şi kîrgîzi s-au soldat cu sute de morţi. Majoritatea victimelor au fost de origine uzbecă. Mai mult, afacerile acestora au fost distruse, iar membrii etniei au fost excluşi din viaţa publică a oraşului. După aceste evenimente, mulţi uzbeci au plecat definitiv din ţară.

Cristian Dide, unul dintre protestatarii care au mers după preşedintele CCR până la locuinţa acestuia, solicită…

Carmen Dan, despre anchetarea şefilor Jandarmeriei: O altă încercare de intimidare a unei instituţii fundamentale a…

Însă pentru majoritatea oamenilor din Asia Centrală, circumstanţele care îi determină să plece în Rusia sunt mai simple. Rata şomajului este foarte mare, iar corupţia endemic limitează oportunităţile. Există numeroase locuri de muncă disponibile în construcţii şi ca oameni de serviciu, dar condiţiile nu sunt dintre cele mai bune, iar salariul este mic.

La începutul lui 2016, era mai mult de 500.000 de oameni din Kîrgîzstan, aproximativ 850.000 de oameni din Tadjikistan şi un milion de uzbeci care trăiau în Rusia, potrivit autorităţilor de la Moscova. Neoficial, numerele sunt, probabil, mult mai mari. Dreptul de a călători fără viză pentru majoritatea cetăţenilor din Asia Centrală – o moştenire din timpul fostei URSS – a făcut întotdeauna Rusia o destinaţie atractivă. Însă obţinerea dreptului de rezidenţă este mai complicat.

Pentru mulţi oameni slab educaţi, cu probleme financiare şi fără familie, condamnaţi la o viaţă de abuz la locul de muncă din partea poliţiştilor care vor mită, solidaritatea găsită în asociaţii religioase este o consolare valoroasă.

Cei ghinionişti se îndreaptă spre grupurile extremiste, care transmit mesaje de violenţă. Unii sunt atraşi de recrutori, alţii ajung în aceste grupuri prin reţelele de socializare. Cei mai maleabili dintre ei devin carne de tun pentru grupările islamiste din Orientul Mijlociu.

Deşi războaiele din Siria şi Irak au contribuit la creşterea numărului de voluntari din organizaţiile militante, Noah Tucker, editor la Radio Free Europe/Radio Liberty Uzbekistan, a explicat că recrutarea etnicilor uzbeci este anterioară conflictelor actuale.

Estimările privind câţi oameni din Asia Centrală s-au alăturat islamismului variază mult. Oficiali din Kărgăzstan au estima numărul de cetăţeni din ţara lor care s-au îndreptat către mişcările jihadiste la aproximativ 500, majoritatea etnici uzbeci. Tadjikistanul şi Uzbekistanul oferă estimări mai mari în cazul cetăţenilor lor.

Experţii în domeniul securităţii privesc aceste estimări cu scepticism.

„În cele din urmă, nu ştim câţi au călătorit. Cei care oferă estimări nu sunt transparenţi privind cum au ajuns la concluziile lor. Deci este dificil să le evaluezi acurateţea”, a explicat Edward Lemon, cercetător la Universitatea Columbia, specializat în radicalismul din Asia Centrală. „Sunt mai multe întrebări decât răspunsuri privind câţi din Asia Centrala au mers în Siria şi Irak”, a adăugat el.

În general, Guvernele din regiune vorbesc despre pericolelel terorismului în generalităţi, concentrându-se pe termeni senzaţionalişti privind amploarea ameninţării, fără a face distincţie între diferitele grupuri.

Însă, pentru a afla ce a dus cu exactitate la atacul de la Sankt Petersburg va necesita o înţelegere nuanţată a districţiilor privind ce naţionalităţi şi comunităţi sunt reprezentate în ce grupuri.

În ultimii doi ani, serviciile de securitate din Kăîrgîzstan au spus, în repetate rânduri, că ţara lor a făcut obiectul a numeroase comploturi puse la punct de organizaţia Statul Islamic, deşi dovezile prezentate au fost cel puţin neclare.

În ceea ce priveşte etnicii uzbeci din Kîrgîzstan, aceştia sunt prezenţi mai degrabă în grupări legate de Frontul al-Nusra, format ca aripă al-Qaida în Siria, decât alături de inamicii declaraţi ai acestuia, Statul Islamic.

“Par să fie foarte puţini etnici uzbeci din sudul Kîrgîzstanului care luptă alături (de Statul Islamic – n.r.)”, a explicat Tucker. „Există foarte puţină propagandă produsă care să îi vizeze”, a adăugat el.

Pe de altă parte, potrivit jurnaliştilor, uciderea fără discriminare a civililor pare să fie, mai degrabă, modelul grupării Statul Islamic. Uzbecii din Frontul al-Nusra îşi limitează, de regulă, crimele la câmpul de luptă.

Pe de altă parte, tocmai Frontul al-Nusra – inclusiv contingetul său uzbec – a avut mult de suferit în urma ofensivelor ruse din Siria.

Indiferent de cine s-a aflat, în cele din urmă, în spatele atentatului de la Sankt Petersburg, Rusia ar putea constata din nou că plăteşte preţul tot mai mare ale operaţiunii din Siria, conchide Associated Press.
(News.ro)