UPDATE: Primăria Capitalei vrea să introducă semafoare în 101 intersecții la nivelul întregului oraș, printre care și nouă ”puncte criminogene”, în care s-au produs de-a lungul timpului accidente foarte grave. Consilierii generali au aprobat în ședința de miercuri acest proiect.
Proiectul de hotărâre de pe ordinea de zi a ședinței Consiliului General al Municipiului București (CGMB) a fost aprobat cu 38 voturi ”pentru”, 10 ”împotrivă” și o abținere. Proiectul vizează aprobarea studiilor de fezabilitate și indicatorii tehnico-economici aferenți pentru lucrările de semaforizare în intersecții și treceri pentru pietoni din Capitală în 101 intersecții, printre care și nouă ”puncte criminogene” precum:
Acest proiect a fost criticat în ședința CGMB de consilierul general USB Florin Georgescu, care a precizat că a se bate pasul pe loc, pentru că nu se propune nicio alternativă la semaforizare, precum trecerile subterane sau accesul bicicliștilor. ”101 semafoare vor congestiona mai mult traficul. Lucrările noi din București, gen intersecția Laromet cu Bucureștii Noi sunt făcute tot ca în anii ’50, cu semafoare chioare. Să vedem odată și odată acel sistem de integrare al traficului inteligent. E o abordare destul de îngustă, limitată, a acestor intersecții, voiam să fim mai creativi, inovativi”, a declarat Florin Grigorescu.
În replică, viceprimarul Capitalei, Aurelian Bădulescu a declarat că proiectul vizează doar semafoarele și trecerile de pietoni, nu și pasajele, iar semafoarele vor fi orientate către Centrul de Comandă al Municipiului București.
”Acest contract a fost derulat de Administrația Străzilor București și are toate avizele solicitate pentru a fi supus aprobării CGMB. Soluțiile optime propuse de realizatorii studiului sunt cele 101 intersecții semaforizate”, a declarat Florin Legea, director executiv adjunct la Direcția Transporturi, Drumuri, Sistematizarea Circulației, în ședința CGMB.
Valoarea totală a investiției se ridică la peste 19,25 milioane euro cu TVA, conform calculelor Vocea.biz, în baza informațiilor disponibile în anexele proiectului. Costurile includ cablurile electrice, stâlpii pentru semafoare, stâlpii pentru semafoare și camere video, stâlpii în consolă pentru semafoare și camere video, tuburile din PVC pentru protecția cablurilor, automatele pentru dirijare semafoare, camerele de tragere a cablurilor electrice, detectoarele video, semafoarele și dispozitivele acustice integrate pentru nevăzători, iar finanțarea lucrărilor va fi asigurată din bugetul propriu al Capitalei, direcțiile din aparatul de specialitate al primarului general și Administrației Străzilor vor duce la îndeplinire prevederile hotărârii.
În solicitarea trimisă de Mirela Ioniță, directorul general al Administrației Străzilor București, se solicită aprobarea proiectului în prima ședință a CGMB pentru a putea include aceste lucrări de investiții în bugetul pe anul 2017, proiect ce urmează, de asemenea, să fie supus aprobării în aceeași ședință a CGMB.
”Municipiul București trebuie să acorde o atenție sporită dezvoltării urbane durabile, inclusiv prin dezvoltarea unor sisteme de transport prietenoase cu mediul și promovarea unei mobilități urbane durabile, la nivelul statutului de capitală europeană”, se arată în expunerea de motive a proiectului.
Primăria motivează necesitatea proiectului pe fondul modificărilor apărute în desfășurarea traficului rutier, determinate de mărirea continuă a parcului de autovehicule, creșterea indicelui de mobilitate a parcului auto existent și a creșterii numărului de autovehicule ce tranzitează Capitala, care au generat o continuă scădere a capacității de circulație a străzilor. În plus, arată Municipalitatea, în raportul de specialitate, la o mare parte din intersecțiile existente nesemaforizate există o serie de puncte de conflict între pietoni, bicicliști și autovehicule.
”Pe anumite artere de circulație din capitală, cu toate eforturile depuse de Poliția Rutieră pentru prevenirea accidentelor se constată, în continuare, apariția unor evenimente rutiere cu consecințe umane și materiale grave. Toate intersecțiile propuse pentru avizare au fost avizate pentru semaforizare în Comisia tehnică de Circulație și majoritatea reprezintă zone cu risc ridicat de accidente”, se arată în raportul de specialitate.
Primăria Capitalei mai menționează că promovarea investiției de semaforizare a intersecțiilor din Municipiul București are mai multe avantaje, precum:
”Dezvoltarea în ultimii ani a orașului a determinat creșterea accentuată a traficului rutier și pietonal, ceea ce a condus la cerința reorganizării urbanistice, a conformității intersecțiilor și la necesitatea realizării investițiilor în infrastructură și găsirii unor soluții eficiente pentru fluidizarea și creșterea siguranței traficului. Apariția aglomerărilor pune în evidență faptul că se tinde spre atingerea limitei superioare de capacitate a rețelei, modificându-se intensitatea traficului, influențând negativ calitatea infrastructurilor, până în momentul apariției imposibilității de deplasare, deci a blocajului (ambuteiaj, străzi pline, mașini blocate)”, se menționează în raportul de specialitate.
Rețeaua de drumuri a Capitalei este structurată în principal pe două inele concentrice de trafic (principal și periferic) și dispune de o distribuție radială și circulară, având o lungime totală de aproximativ 1.900 km, iar volumul traficului pe rețeaua de bulevarde poate atinge pragul de 50.000 de vehicule pe zi, pe ambele sensuri de circulație, nouă bulevarde convergând către inelul interior de trafic și către centrul orașului.
”În același timp, aglomerarea traficului a condus la probleme din ce în ce mai multe, reflectând ritmul accelerat al traficului individual. Punctele de congestionare sunt situate în principalele intersecții de-a lungul inelului interior de trafic, în zona centrală și pe traseul axei nord-sud. Congestionarea are un impact negativ asupra timpilor de deplasare, asupra poluării aerului și asupra spațiilor de parcare”, arată raportul.
Proiectul supus votului aleșilor locali presupune pentru semaforizare soluții care au influență majoră pentru siguranța circulației, integrând:
Potrivit Municipalității, în lipsa ”unor măsuri severe de descurajare a traficului auto privat”, menținerea unui standard cât de cât acceptabil pentru desfășurarea circulației se realizează prin semaforizarea corelată a cât mai multor intersecții și introducerea acestora în Sistemul de Management al Traficului.
Pe de altă parte, conform raportului de specialitate, volumele de trafic pietonal crescute, mai ales în zonele polarizatoare în acest sens de pe arterele principale (ex. școli, complexe comerciale etc) impun semaforizarea trecerilor de pietoni din vecinătate, atât pentru traversarea în siguranță, cât și pentru ordonarea traficului în general.
”În urma analizei în cadrul Comisiei Tehnice de Circulație a mai multor puncte ce au fost mai demult avizate pentru semaforizare, s-a stabilit o ordine de priorități, în funcție de incidentele rutiere care au avut loc în vecinătatea acestora și de posibilitățile de corelare cu alte intersecții din zonă, selectându-se, în final, 101 de intersecții și treceri de pietoni. Toate acestea vor fi echipate cu dispozitive compatibile cu Sistemul de Management al Traficului, în scopul integrării”, mai precizează Municipalitatea în raportul de specialitate atașat proiectului.
Terenurile pe care se realizează investiția aparțin domeniului public al Capitalei, iar proiectarea a fost asigurată de asocierea formată de Synergetics Corporation SRL și ADCA Proiect Group SRL.
Studiul de fezabilitate a primit avizul favorabil al Consiliului Tehnico-Economic al Municipalității ”cu condiția de a prioritiza intersecțiile > și având în vedere avizele de oportunitate ale Comisiei de Siguranța Circulației.
Sistemul ultraperformant de Management al Traficului din București a devenit nefuncțional din vara lui 2015 din cauza unor cabluri tăiate accidental, pentru că o lucrare între Piața Sudului și Piata Victoriei, conform unui raport solicitat de Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare, care a suportat mare parte din investiție, informează stirileprotv.ro.
Pentru că Municipalitatea nu avea personal calificat pentru administrarea acestui sistem, Centrul de Control a fost găzduit de o firmă privată, UTI, care, de asemenea, nu avea angajați pregătiți pentru utilizarea sistemului la potențialul real, potrivit raportului preliminar al Planului de Mobilitate Urbană Durabilă pentru Regiunea București-Ilfov (PMUD), citat de B365.ro, în care se preciza că “nu există un inginer de trafic la centrul de control și nici personal cu o capacitate profesională suficientă pentru a utiliza acest sistem la întregul său potențial”.
Conform proiectului de buget pe anul în curs, Primăria și-a propus să plătească 400.000 lei din suma restantă de 58,5 milioane lei pentru managementul traficului. Valoarea totală actualizată a proiectului este de circa 151,5 milioane lei.
Sistemul de Management al Traficului din București a fost finanțat printr-un împrumut de la BERD. ”Sistemul de management al traficului din București a fost implementat de compania românească UTI între 2007 și 2009. Inițial, sistemul acoperea 96 intersecții, dar a fost extins pe parcursul ultimilor ani, pentru a acoperi astăzi aproximativ 271 intersecții din cele 450 de intersecții semaforizate din oraș. Dintre aceste 270 intersecții, aproximativ 170 sunt conectate la Centrul de Control, în vreme ce restul nu sunt conectate”, potrivit raportului intermediar al PMUD.
În noiembrie anul trecut, primarul general Gabriela Firea a anunțat că din cele 176 de intersecții introduse în sistemul inteligent, erau funcționale doar 120, declarând, totodată, că de la începutul anului 2011, a devenit funcțional contractul de mentenanță, iar ”în 2014, după finalizarea primei părți a contractului, care a fost în jur de 17 milioane lei plus TVA, s-a adiționat contractul-cadru pentru încă 3 ani, urmând să se finalizeze la sfârșitul anului 2017, valoarea fiind de circa 57 milioane lei”.
Firea a mai spus atunci vrea să susțină începând din 2017 îmbunătățirea sistemului, chiar și printr-o sumă mai mare, ”dar ea să se vadă și într-o performanță a acestei activități”, în prezent Primăria Capitalei plătind 90-100.000 de euro pentru funcționarea centrului de management al traficului, conform edilului-șef.
Și în cadrul întâlnirii din martie cu Corina Crețu, Comisar European pentru Politica Regională, când a fost prezentat stadiul în care se afla proiectele cu finanțare europeană derulate de Primărie, dar și proiectele pentru care administrația Bucureștiului dorește să obțină finanțare în cadrul Programului Operațional Infrastructura Mare (POIM 2014-2020), Firea a reiterat faptul că vrea îmbunătățirea și extinderea sistemului de management al traficului, valoarea estimată a acestei lucrări fiind de 25 milioane euro.