Calea spre orașele viitorului. “Inteligența” înseamnă socializarea între entități, nu neapărat oameni

Tehnologia informaţiei şi a comunicării poate fi folosită pentru a administrarea eficientă a resurselor, pentru economia de energie şi costuri, pentru îmbunătăţrea serviciilor publice şi nivelul de trai. Este principiul pe care merg orașele inteligente, precum Viena, Toronto, Paris sau New York.

Până în 2050, 70% din populația lumii va locui în orașe, așadar este firesc să existe un interes spre optimizarea tehnologiei și a informației în vederea transformării a cât mai multe orașe în unele inteligente. În momentul de faţă locuiesc mai multe persoane în oraşele lumii decât în afara lor.

Un studiu Ericsson arată că 76% dintre locuitorii oraşelor îşi doresc senzori în spaţii publice pentru a putea  evita zonele aglomerate, 70% îşi doresc să compare consumul de energie cu vecinii şi 66% vor control în timp real al calităţii apei potabile, 29% vir să utilizeze o cărte de identitate biometrică unică, iar 74% optează pentru semne de circulaţie interactive.

În 2016, Co.Exist a realizat un clasament al celor mai inteligente oraşe din lume. Acestea sunt: Viena, Toronto, Paris, New York, Londra, Tokyo, Berlin, Copenhaga, Hong Kong și Barcelona.

Trump a reluat atacurile împotriva companiilor de tehnologie

Macron le cere patronilor din high-tech angajamente în favoarea ”binelul comun”

Tehnologia ne va putea spune cât de bine este administrat un oraș

România mai are de parcurs un drum lung până la implementarea unui sistem digital care să aducă beneficii substanțiale comunității. Însă specialiștii români cunosc direcțiile care trebuiesc urmate în acest sens.

“Există multe aplicații, dar, vizavi de ideea de oraș inteigent, trebuie să ne gândim la capacitatea de a interveni, ca și cetățean, în diverse aspecte ale urbei, la identificarea diverselor probleme și semnalarea lor, nu doar în zona de administrație, ci inclusiv în capacitarea diverselor comunități din oraș pentru a intra într-un proces de transformare. Ne preocupă poluarea, zgomotul, noxele. Dacă putem să împânzim orașul cu astfel de senzori care măsoare poluarea, zgomotul, putem să înțelegem și cât de bine este administrat orașul, care sunt provocările cu care se confruntă și de aici se pot naște politici publice, ba chiar intervenții”, a declarat Stelian Brad, președintele Cluj IT Cluster, în cadrul Cluj Innovation Days, desfășurat la Cluj-Napoca în 30 și 31 martie.

Clădirile, odată conectate la astfel de surse, pot să furnzeze o mulțime de informații, de unde se pot dezvolta foarte multe servicii; existența unor date masive, conectate din diverse surse pot să ofere oportunități pentru a dezvolta diverse mici afaceri, de exemplu, de service, de intervenția în comunitatea locală și putem ajunge să cunoaștem mai bine care sunt provocările.

“Internet of things exact asta face: permite oricărui obiect pus generic fie că este un site, un senzor, un motor, o mașină, un echipament aflat într-o clădire, să transmită informații într-un cloud și, pe baza unor reguli, comunică și îți transferă datele și, pe baza unor logaritmi, pot chiar să facă recomandări”, a adăugat specialistul.

Un alt exemplu oferit de Stelian Brad vizează produselor agricole organice, mai precis necesitatea ca acestea să fie aduse la oraș. Prin introducerea tehnologiei în acest domeniu, producătorii pot urmări procesele de la însămânțare la recoltare, ceea ce duce la rezultate mai bune de producție.

“Avem, practic, posibilitatea, prin salvarea datelor în sisteme cloud și prin analiza lor, prin accesul oricărui cetățean la această informație, să știm care este trasabilitatea vizavi de calitatea acelui produs.  În momentul în care mergem în magazin putem să ne asigurăm de un certificat de calitate care este dat, practic, online. Date masive sunt interpretate în informații și devin cunoaștere. Aceasta este marea provocare pe care vor trebui să și-o asume orașele care vor să devină inteligente, deoarece există o cantitate imensă de date care se colectează, dar pe care nu o folosim. Tot sistemele vor fi cele capabile să interpreteze aceste date în timp real,cu scopul de a optimiza ecosistemele. Asta înseamnă, până la urmă, inteligență, să socializăm între diverse entități, nu neapărat oameni, ele pot fi și obiecte”, a adăugat Stelian Brad.