Liberalizarea prețului pentru producția internă de gaze va intra în vigoare de la 1 aprilie 2017, a anunțat Ministerul Energiei, chiar dacă furnizorii E.ON și ENGIE au avertizat că acest lucru va duce la creșterea puternică a facturilor populației.
”Am analizat toate observațiile si nu au fost identificate argumente tehnice suficiente pentru ca România să amâne din nou un proces care ar fi trebuit implementat încă din 2007, anul intrării țării noastre în Uniunea Europeană, existând în schimb o serie de riscuri. Mă refer, în primul rând, la reluarea de către Comisia Europeană a procedurii prin care statul român poate suferi amenzi europene, dar și la pierderea a peste 180 de milioane de euro pentru interconectorul BRUA, atât de necesar pentru securitatea aprovizionării cu gaze naturale a României.
Legat de temerile din spațiul public privind o posibilă creștere substanțială a prețului gazelor la populație după momentul liberalizării, aceasta este, de asemenea, nejustificată. Populația va fi protejată până la 30 iunie 2021 prin prețuri finale reglementate de către Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei. Un alt avantaj ar fi că, după 1 aprilie 2017, tranzacționarea gazelor naturale se va face în condiții de eficiență economică printr-un proces transparent de achiziție care va permite accesul nediscriminatoriu al tuturor paticipanților la piață”, a declarat Toma Petcu, ministrul Energiei, într-un comunicat.
”Precizăm că la 1 aprilie se va liberaliza strict prețul de achiziție a gazelor naturale, care reprezintă doar un element din prețul final plătit de consumatorii casnici, alături de tarifele de transport, distribuție, furnizare și înmagazinare care compun factura consumatorului final. Totodată, liberalizarea pieței gazelor este necesară pentru a se crea un mediu competitiv, transparent și echitabil, atât pentru operatorii din această piață, cât și pentru consumatori”, mai arată Ministerul Energiei.
Liberalizarea a fost motiv de circ timp de câteva săptămâni în Comisia de Industrii din Camera Deputaților.
Reamintim, furnizorii au argumentat că liberalizarea ar duce la creșterea accelerată a prețurilor pentru populație, iar termocentralele care asigură încălzirea în marile orașe și unii furnizori ar da faliment.
”Astfel, dacă în prezent, costul de achiziţie al gazelor naturale pentru piaţa reglementată se situează la un nivel de 60 lei/MWh, dereglementarea acestui element de cost va conduce, într-o primă fază, la o creştere imediată a acestuia până la nivelul costului de achiziţie pentru piaţa liberă, care se situează în prezent între 72-80 lei/MWh, aşa cum rezultă din puţinele tranzacţii încheiate până în prezent pe pieţele centralizate”, arăta recent Federaţia Asociaţiilor Companiilor de Utilităţi din Energie (ACUE).
Principalii furnizori de gaze din România sunt E.ON și ENGIE, fostul GdF SUEZ.
Numai că tot aceștia au cerut majorări incredibile de tarife pentru serviciile de distribuție pe care tot ei le dețin.
Astfel, E.ON a cerut mărirea tarifului de distribuţie cu 74% și cu 40% cel de furnizare. Iar ENGIE a solicitat o majorare de 6,6% a tarifelor sale de distribuție și cu 22% a celor de furnizare. ANRE a respins, însă, aceste majorări.
Ulterior, Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) le-a respins cererile, iar reprezentanții săi au arătat că după simulările efectuate, creşterea preţului va de circa 7-10%.
Acesta este, însă, prețul gazelor ca marfă, dar factura include și alte costuri, precum tarifele de distribuție, transport sau depozitare.
Per total, creșterea facturilor va fi de 5-6%, au mai arătat reprezentanții ANRE.
Chiar dacă de la 1 aprilie Guvernul nu mai impune producătorilor preţuri de vânzare pentru gazele naturale, ANRE va continua să verifice preţurile cu care furnizorii vând gazele către populaţie.
Liberalizarea totală la consumator este așteptată pentru anul 2021, conform legislației.
Deși producătorii au dorit eliminarea prețului fixat de Guvern, aceștia s-au împotrivit prevederilor care îi obligă la tranzacționarea gazelor pe bursele de mărfuri.
Potrivit statisticilor Autorității Naționale de Reglementare în Energie (ANRE), în anul 2015, cantitățile de gaze tranzacționate pe piețele de profil nu au fost decât 1,5% din consumul total, după cum recunoștea chiar Guvernul la finele anului trecut.
Potrivit unor surse Vocea.Biz, producătorii au argumentat că un aflux prea mare de gaze pe bursele de profil, respectiv OPCOM și Bursa Română de Mărfuri (BRM), ar duce la scăderea prețului pentru ”aurul albastru”, iar acest lucru ar face neviabile o serie de investiții, cum ar fi cele din Marea Neagră.
Romgaz și Petrom extrag cea mai mare cantitate de gaze din producția internă, iar, pe lângă acestea și giganții ExxonMobil și Lukoil au făcut în ultimii ani o serie de descoperiri în Marea Neagră.
România va deveni exportator net de gaze în anul 2018, după ce compania americană Oil & Gas, controlată de către fondul american de investiții Carlyle, va începe producţia de gaze în Marea Neagră. Black Sea deține trei perimetre în Marea Neagră, care conţin descoperirile de gaze Ana, Doina, Luceafărul şi Eugenia.