DOCUMENT EXCLUSIV Varianta finală a OUG 79 elimină situațiile de conflict de interese pentru managerii de spitale

Ioana Nicolescu / 27.03.2017
DOCUMENT EXCLUSIV Varianta finală a OUG 79 elimină situațiile de conflict de interese pentru managerii de spitale

Deputații din Comisia pentru Sănătate au votat varianta finală a OUG 79 privind ocuparea funcțiilor de conducere din spitale și ambulatoriu. Vocea.biz a obținut documentul care are o mulțime de amendamente, cea mai importantă dintre acestea fiind eliminarea conflictului de interese, practic motivul principal pentru care această ordonanță a fost realizată în timpul manadatului lui Vlad Voiculescu la Ministerul Sănătății.

„Din păcate, pe zona de conflict de interese, care era coloana vertebrală a OUG 79, PSD-ALDE, printr-o operațiune chirurgicală specifică, au secționat nervul principal al OUG 79”, a declarat pentru Vocea.biz vicepreședintele Comisiei pentru Sănătate, deputatul USR Emanuel Ungureanu.

În continuare, OUG 79 urmează să fie avizată de Comisia Juridică și apoi să intre în plenul Camerei Deputaților, care este camera decizională.

Modificarea principală este abrogarea punctului 16 de la articolul 118 care spunea în varianta originală a OUG-ului, cea aprobată de Guvern: „Constituie conflict de interese: a) deţinerea de părţi sociale, acţiuni sau interese de către membrii comitetului director personal ori de către soţul/soţia, rudele sau afinii lor până la gradul al IV-lea inclusiv la societăţi reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, sau organizaţii nonguvernamentale care stabilesc relaţii cu caracter patrimonial cu serviciul de ambulanţă respectiv; b) deţinerea de către soţul/soţia, rudele ori afinii până la gradul al IV-lea inclusiv ai managerului general a funcţiei de membru în comitetul director sau a unei alte funcţii de conducere, inclusiv de natură administrativă, în cadrul serviciului de ambulanţă la care persoana în cauză exercită funcţia de manager general; c) alte situaţii decât cele prevăzute la lit. a) şi b) în care membrii comitetului director sau soţul/soţia, rudele şi afinii lor până la gradul al IV-lea inclusiv au un interes personal de natură patrimonială care ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate a funcţiei”.

Se abrogă și alineatul 2 de la articolul 178 privind conflictul de interese care spune: „Constituie conflict de interese: a) deţinerea de către manager persoană fizică, manager persoană juridică ori reprezentant al persoanei juridice de părţi sociale, acţiuni sau interese la societăţi reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, ori organizaţii nonguvernamentale care stabilesc relaţii cu caracter patrimonial cu spitalul la care persoana în cauză exercită funcţia de manager. Dispoziţia de mai sus se aplică şi în cazurile în care astfel de părţi sociale, acţiuni sau interese sunt deţinute de către soţul/soţia, rudele ori afinii până la gradul al IV-lea inclusiv ai persoanei în cauză; b) deţinerea de către soţul/soţia, rudele managerului ori afinii până la gradul al IV-lea inclusiv ai acestuia a funcţiei de membru în comitetul director, şef de secţie, laborator sau serviciu medical sau a unei alte funcţii de conducere, inclusiv de natură administrativă, în cadrul spitalului la care persoana în cauză exercită funcţia de manager; c) alte situaţii decât cele prevăzute la lit. a) şi b) în care managerul sau soţul/soţia, rudele ori afinii managerului până la gradul al IV-lea inclusiv au un interes de natură patrimonială care ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate a funcţiei de manager”.

CITEȘTE AICI TEXTUL INTEGRAL AL ORDONANȚEI 79

De asemenea, în cazul în care se descoperă că există un conflict de interese, din amendamentele aprobate de deputați este eliminată dispoziția care spunea că se reziliază contractul de administrare și se plătesc despăgubiri pentru daunele cauzate spitalului, lucru care se aplica și șefilor de secție, de laborator și de serviciu medical din spitalele publice.

Tot la articolul 178 se modifică aliniatul 6 care spunea că: „Persoanele care îndeplinesc funcţia de manager pot desfăşura activitate medicală în instituţia respectivă, cu respectarea programului de lucru prevăzut în contractul de management, fără a afecta buna funcţionare a instituţiei respective”. Noua formă a articolului spune că: „Persoanele care îndeplinesc funcţia de manager pot desfăşura activitate medicală în specialitatea deţinută, cu respectarea contractului de management”.

De asemenea, la articolul 180 este trecut un punct nou care spune că „membrii comisiilor de concurs sau examinare care nu sunt salariaţi ai spitalului, vor beneficia de o indemnizaţie de 10 % din salariul brut managerului. Regulamentul de organizare şi funcţionare, atribuţiile şi modalitatea de acordare a indemnizaţiei membrilor comisiilor, se stabilesc de managerul spitalului”.

UMF-urile, reintroduse în organizarea concursurilor pentru directorii de spitale

O altă prevedere adăugată, de data aceasta la aliniatul 7 de la articolul 178, reintroduce universitățile de medicină în schema organizării de concursuri pentru posturile de conducere din spitale: „În cazul spitalelor clinice, procedura de organizare şi desfăşurare a concursului pentru ocuparea funcţiei de director medical, director cercetare , şef de secţie medical, şef compartiment medical, şef de laborator medical, şef birou medical şi şef de serviciu medical, inclusiv condiţiile de participare la concurs, vor fi stabilite prin hotărâre a senatului instituţiei de învăţământ medical superior în cauză”.

La articolul 185, aliniatul 9, se schimbă o nuanță privind numirea în funcțiile vacante care nu au fost ocupate prin concurs. Dacă în textul din OUG se specifica limpede că „În cazul în care la concurs nu se prezintă niciun candidat sau nu este declarat câştigător niciun candidat în termenul legal, managerul spitalului public va delega o altă persoană în funcţia de şef de secţie, şef de laborator sau şef de serviciu medical, pe o perioadă de până la 6 luni, interval în care se vor repeta procedurile prevăzute la alin”, în amendamentul aprobat de Comisia pentru Sănătate de la Camera Deputaților scrie că în această situație, pe postul vacant, „managerul spitalului public va delega o persoană în funcţia de şef de secţie, şef de laborator sau şef de serviciu medical, pe o perioadă de până la 6 luni, interval în care se vor repeta procedurile prevăzute la alin”. Practic, managerul poate numi în funcție șeful de secție care a ocupat postul anterior.

La articolul 118, unde scrie: „Conducerea serviciilor de ambulanţă judeţene şi al Serviciului de Ambulanţă Bucureşti-Ilfov este formată din manager general, care poate fi medic, economist sau jurist cu studii în management”, deputații au detaliat și au spus că la ambulatoriu, conducerea este formată din: „manager general, absolvent al unei instituţii de învăţământ superior , care trebuie să îndeplinească una dintre următoarele condiţii:

– să fie absolvent al unor cursuri de perfecţionare în management sau management sanitar, agreate de Ministerul Sănătăţii şi stabilite prin ordin al ministrului sănătăţii;
– să fie absolvent al unui masterat sau doctorat în management sanitar, economic sau administrativ organizat într-o instituţie de învăţământ superior acreditată;
– să fie medic în specialitatea sănătate publică şi management”.

Contractele de management interimar vor putea fi prelungite

În plus, la același articol, alineatul 3, unde se stipulează că persoanele alese în funcțiile de conducere ale serviciilor de ambulanță nu pot fi numite interimar decât „pe o perioadă de maximum 6 luni, fără posibilitate de prelungire”, Comisia pentru Sănătate a modificat și a lăsat posibilitatea de prelungire a unui mandat de interimar pentru încă șase luni – „Numirea într-o funcţie de conducere interimară la nivelul serviciilor de ambulanţă judeţene şi al Serviciului de Ambulanţă Bucureşti-Ilfov se efectuează pe o perioadă de 6 luni, maximum de două ori”. Motivația pentru această alegere este că „norma din ordonanţă este excesiv restrictivă”.

Tot la articolul 118, la punctul 8 s-a adăugat la cerințele pentru îndeplinirea condițiilor de manager general, un plan de management care va fi trecut în contract, iar în cazul în care managerul nu îndeplinește planul respectiv, poate fi demis din funcție.

„Managerul general încheie cu Ministerul Sănătăţii, reprezentat prin ministru, un contract de management pe o perioadă de maximum 3 ani, în conţinutul căruia sunt prevăzuţi indicatorii specifici de performanţă, planul de management al candidatului şi clauzele contractuale care reglementează drepturile şi obligaţiile părţilor. Contractul de management poate fi prelungit după încetarea mandatului pe o perioadă de 3 luni, maximum de două ori, perioadă în care se organizează concursul de ocupare a funcţiei. Contractul de management poate fi reziliat în cazul neîndeplinirii obligaţiilor prevăzute în acesta”.

 

Citește și...