România, în topul european în privința politicilor anti-fumat. Stăm mai bine ca Germania sau Danemarca

România a înregistrat o creștere de 12 poziții în clasamentul țărilor europene cu cele mai bune măsuri de prevenire ale efectelor dăunătoare ale fumatului, în anul 2016, potrivit unui raport întocmit de Asociația Ligilor Europene pentru prevenirea Cancerului.

La fiecare trei ani, Asociația Ligilor Europene pentru Prevenirea Cancerului întocmește o scală a controlului produselor de tutun în statele din Europa.

Pentru 2016, România este clasată pe locul 7 din 35 de state europene în ceea ce privește măsurile de prevenire a efectelor dăunătoare ale fumatului, după ce, în raportul precedent, din 2013, țara noastră ocupa locul 19.

Saltul României reprezintă cea mai spectaculoasă creștere înregistrată vreodată de un stat în clasamentul întocmit de organizație.

România şi Bulgaria au cel mai mare număr de fumători, raportat la populaţie

Combaterea fumatului tradiţional: Industria tutunului optează pentru produse de substituţie; autorităţile sunt împotriva oricărui produs cu…

La începutul întocmirii clasamentului, în 2006, când se măsurau date din anul 2005, România ocupa locul 29 din 30 de țări europene luate în calcul.

Interzicerea fumatului în localuri și restaurante a făcut ca țara noastră să se plaseze în zona ”verde” în ceea ce privește măsurile luate împotriva fumatului.

Astfel, România este mai bine plasată din acest punct de vedere față de alte state europene precum Germania, Austria sau Danemarca.

Mai bine ca România stau Finlanda, Norvegia, Franța, Islanda, Irlanda și Marea Britanie.

Intenții bune, dar urmează o monitorizare a efectelor

La întocmirea clasamentului, cercetătorii Asociației Ligilor Europene pentru Prevenirea Cancerului au luat în calcul legislația în vigoare în privința fumatului la data de 1 ianuarie 2017, prețul produselor de tutun la data de 1 iulie 2016 și bugetul alocat pentru programele de prevenire a efectelor fumatului.

Potrivit raportului, țara noastră stă bine la toate capitolele, în special la cel privind interzicerea fumatului în spațiile publice, cu amendamentul că nu a existat încă suficient timp pentru a se monitoriza dacă deciziile sunt cu adevărat puse în practică.

Un alt punct deficitar, constatat nu doar în cazul României, dar al tuturor statelor luate în calcul, este cel al alocării de fonduri de stat pentru programele anti-fumat.

Doar Islanda se apropie de cota de 2 euro pe cap de locuitor alocați pentru astfel de programe recomandată de Banca Mondială.

Un studiu al platformei ”2035 fără tutun”, realizat la un an după intrarea în vigoare a interzicerii fumatului în baruri și restaurante, arăta că numărul spitalizărilor pentru afecțiuni provocate de fumat este în scădere, în România.

Astfel, externările pentru adulţii spitalizaţi pentru accident vascular cerebral au scăzut cu 11,5%, iar externările pentru adulţii spitalizaţi pentru exacerbare a bronhopenumoniei obstructive cronice sau astm au scăzut cu cu 1,7%.

De asemenea, în cazul copiilor spitalizaţi pentru exacerbare a astmului sau pentru o infecție acută de căi respiratorii superioare (IACRS) s-a observat o scădere de 5,4%.