Patru din 10 români care beau energizante au palpitații după consum. Avertismentul autorităților sanitare

Tratarea băuturilor energizante drept băuturi răcoritoare de către legislația românească expune populația vulnerabilă unor riscuri precum bolile cardiace sau diabetul, în condițiile în care un studiu efectuat în toate județele țării arată că greața, vărsăturile și palpitațiile au fost simptome resimțite de peste 40% din consumatorii români de astfel de produse, potrivit Institutului Național de Sănătate Publică (INSP).

În urma studiului, INSP solicită autorităților un control mai strict al comercializării băuturilor energizante, demarcarea clară a acestora de băuturile răcoritoare prin mesaje clare înscrise pe etichetă, unde să fie menționate și efectele dăunătoare asupra sănătății pe care aceste băuturi le pot avea.

O altă recomandare este limitarea consumului de băuturi energizante în rândul minorilor, considerați o categorie vulnerabilă la efectele potențial nocive pe care aceste produse le pot avea.

Băuturile energizante sunt definite drept acele băuturi non-alcoolice care conțin cafeină, vitamine din complexul B și alte ingrediente ca taurina, D-glucurono-glactonă (glucuronolactonat), ginseng și guaran, cu efect de stimulare a sistemului nervos central și creștere a performanțelor intelectuale și fizice.

Cât de periculoase sunt energizantele, de fapt. Ce conțin celebrele băuturi și de ce sunt interzise…

Motivul pentru care Mircea Badea nu bea apă de mai bine de 30 de ani. Ce…

În aceeași categorie intră și băuturile ce conțin electroliți și un nivel ridicat de carbohidrați ce furnizează energie organismului și care sunt folosite în general de către sportivi.

INSP atrage atenția că multe ingrediente conținute de astfel de produse sunt insuficient studiate sau monitorizate ca impact pe termen lung asupra consumatorului, existând însă studii care arată că pot apărea efecte dăunătoare în urma unui consum abuziv.

INSP adaugă că adolescenții obișnuiesc să consume astfel de produse cu o frecvență și în cantități mai mari ca adulții, chiar dacă sunt mai expuși riscurilor.

Consumul de băuturi energizante în România

Un studiu despre consumul de băuturi energizante în România realizat de INSP în colaborare cu Direcțiile de Sănătate Publică din toate județele pe un eșantion de 421 de adolescenți cu vârsta cuprinsă între 16 și 18 ani și 421 de adulți cu vârsta de peste 55 de ani a arătat că peste 40% dintre consumatorii de astfel de produse au avut parte de simptome precum greață, vărsături sau palpitații după ce au consumat substanțele respective.

În cazul tinerilor de 16-18 ani, 45% s-au declarat consumatori ocazionali de băuturi energizante, iar 23% consumatori frecvenți (consum săptămânal).

În cazul persoanelor de peste 55 de ani, băutorii ocazionali însumau 45%, iar consumatorii frecvenți 8%.

În cazul tinerilor, au prezentat în urma consumului greață sau vărsături 41%, iar palpitații 40%.

Subiecții cu vârsta peste 55 ani au avut palpitații (37%), dureri foarte mari de cap (27%) sau mai multe simptome asociate 23%.

58% dintre subiecții cu vârsta cuprinsă între 16-18 ani nu au citit eticheta băuturilor energizante, în timp ce la grupa de vârstă de peste 55 ani, 30% dintre aceștia nu au citit eticheta.

Din datele obținute de INSP, în perioada 2014 – 2015, în București, au existat 15 minori internați în spital cu simptome de intoxicare cu băuturi energizante. Cel mai tânăr pacient avea doar un an.

Perioada de internare a fost între o zi și patru zile.

Conținutul mare de cafeină, principalul pericol

Potrivit INSP, conținutul mare de cofeină reprezintă principalul pericol reprezentat de băuturile energizante, în special atunci când se consumă mai multe doze cu o singură ocazie.

O băutură energizantă poate conține de două sau trei ori mai multă cantitate de cofeină ca alte băuturi precum cafeaua, ceaiul negru sau răcoritoarele de tip Cola.

Persoanele care nu consumă regulat cafea sau alte băuturi cu cafeină, pot înregistra o creștere a presiunii arteriale sistolice mult mai acut în urma consumului de băuturi energizante, arată studiile.

De asemenea, depedenta de cafeină dezvoltată prin consumul de băuturi energizante este mult mai puternică decât în cazul consumatorilor de cafea. Prin expunerea repetată la cantități mari de cafeină, organismul va experimenta simptome de sevraj atunci când nu mai primește substanța.

Simptomele cauzate de consumul frecvent al băuturilor energizante pot include stările de anxietate, insomie, palpitații, creșterea tensiunii arteriale, amețeli, stare de greață, deshidratare, erodarea smalțului dentar, favorizarea diabetului sau chiar moartea subită, în caz de abuz.

INSP avertizează că efectul de creștere a atenției și concentrării care urmează imediat după consumul de energizant nu este o soluție pe termen lung, dat fiind că o astfel de băutură doar maschează și nu tratează privarea de somn, oboseala sau stresul.

Un alt pericol este combinarea băuturilor energizante cu alcool, deoarece efectul stimulant al acestora neutralizează reacțiile organismului la o cantitate mare de băutură și astfel intervine subestimarea stării de ebrietate.

Cercetări recente arată că peste 70% dintre adulții tineri care consumă aceste băuturi le amestecă cu alcool.

Ce măsuri recomandă INSP pentru reducerea riscurilor

Institutul Național de Sănătate Publică atrage atenția că, la fel ca în cazul consumului de alcool sau al fumatului, abuzul de băuturi energizante poate reprezenta un risc pentru sănătatea publică.

INSP remarcă, însă, că în cazul băuturilor energizante nu există reglementări particulare, fiind tratate ca băuturi răcoritoare și nici avertismente legate de riscurile pe care le presupun.

INSP propune interzicerea comercializării băuturilor energizante către minori sau limitarea cantității maxime care poată fi vândută unui minor la o singură doză.

O altă măsură sugerată ar fi limitarea cantitătii de cafeină pe care un astfel de produs o poate conține, ori reducerea volumului unei doze.

Alte măsuri propuse sunt aplicarea unei taxe speciale pentru comercializarea băuturilor energizante, aplicarea de etichete de avertisment pe ambalaje, aplicarea de etichete de avertisment pe rafturile unde sunt expuse, expunerea la raft separat de băuturile răcoritoare sau comercializarea lor în unităti de desfacere a produselor pentru sportivi sau farmacii și nu în unităti de desfacere a produselor alimentare.

Reglementări precum cele sugerate de INSP au fost instituite deja în țări UE precum Ungaria, Suedia sau Marea Britanie. Germania și Elveția au adoptat norme specifice privind băuturile energizante, iar țări precum Belgia, Danemarca și Olanda au prevederi în legislația națională privind adaosul de vitamine și alte substanțe, care sunt de asemenea aplicabile băuturilor energizante.

Lituania a fost prima țară din UE în care a intrat în vigoare legea care interzice comercializarea băuturilor energizante minorilor, în 2014.