Incursiune în viitorul României

Autor

Oana Mărginean / 25.03.2017

Rezultatele PISA arată că, în domeniul educației, România se situează, în 2015, pe locul 47 din 69 de țări evaluate. Din punct de vedere al analfabetismului funcțional, România se situează tot în coada clasamentului și pe ultimele trei locuri din Europa, iar locurile de muncă ce vor fi ocupate de aceștia sunt primele care vor fi înlocuite de roboți. Apoi, testele PISA spun că aproape unul din doi copii din România, la 15 ani, sunt condamnați să aibă job-uri de valoare adăugată mică sau să fie șomeri. Elevii au note mari la clasă, mici la examene, deși nivelul de dificultate a subiectelor s-a înjumătățit. Rata de promovabilitate la examenul de Bacalaureat e doar de 50%, mulți copii “se pierd” pe drum între clasa I și clasa a XII-a. Toate acestea au loc în timp ce profesorii se simt cei mai pregătiți să predea, România ocupând primul loc din 34 de țări, dar elevii urăsc școala, ceea ce ne propulsează, din nou, la ultimele poziții ale clasamentului. La fel de îngrijorător este faptul că aceste competențe cognitive măsurate de PISA au un impact direct asupra creșterii economice a unei țări. Adică, cu cât suntem mai prost educați, cu atât vom fi mai săraci.

Acestea sunt câteva dintre datele prezentate de Măriuca Talpeș, la Conferinţa de Leadership Feminin The Woman de la Cluj-Napoca, pe tema “Cum putem schimba în bine educația din România”. Măriuca Talpeș este fondator Softwin, una dintre primele companii private de software din România în cadrul căreia coordonează o echipă extinsă de psihologi, profesori și programatori care creează produse software menite să contribuie la rafinarea și dezvoltarea procesului educațional și fondator Bitdefender, unul dintre cei mai importanţi furnizori globali de soluţii antivirus.

Starea educației de azi din România

Rezultatele PISA – cel mai recunoscut, respectat și apreciat test de evaluare din lume în domeniul educației – arată că, în acest domeniu, România se situează, în 2015, pe locul 47 din 69 de țări evaluate. Astfel, ne clasăm în ultima treime a țărilor evaluate și pe penultimul loc din Europa.

Același test PISA arată că, din punct de vedere al analfabetismului funcțional, România se situează la 40.5 %, adică, pe ultimele trei locuri din Europa. Analfabetismul functional se referă la skill-urile de bază; altfel spus, sunt acei elevi care pot citi un text dar nu îl ințeleg, nu pot rezolva probleme simple de logică, de exemplu un schimb valutar.

“Analfabetismul funcțional se referă la acei copii care nu au șanse în economia de mâine pentru că ei sunt condamnați să aibă geopoli de valoare adăugată mică. Iar economia de mâine va crea roboți care vor înlocui, mai întâi, exact aceste job-uri. Deci testele PISA spun că aproape 1 din 2 copii din România, la 15 ani, sunt condamnați să aibă job-uri de valoare adăugată mică sau să fie șomeri”, a declarat Măriuca Talpeș.

Ce spun testele din România

În clasa a VIII-a avem prima evaluare a elevilor care ne spune că sub 25% din copii iau nota 5. În zona rurală, 36% dintre elevi obțin această notă. De asemenea, 40% iau sub nota 6 la Evaluarea Națională, iar din mediul rural 52% obțin note sub 6.

“Testele PISA spun că 40% este nivelul alfabetismului functional în România , probabil că nota 6 este chivalentă cu acest nivel de alfabetism. Întrebarea e dacă notele de la clasă sunt un predicator bun, dacă ne pot spune din timp care este nivelul copiilor înainte de examenul din clasa a VIII-a? Se pare că nu”, a subliniat Măriuca Talpeș.

Un fapt la fel de îngrijorător este acela că studiile arată că 26% dintre elevi au cu 3 – 5 puncte mai mari la clasă decât la primul lor examen din viață. În zona rurală situația e și mai gravă, 40% dintre ei au cu 3 – 5 puncte mai mult la clasă. Așadar, un copil care are note de 6 – 7 la clasă poate să aibă sub nota 5 la examen, poate să fie analfabet funcțional. În total, anul trecut, 168 școli au avut 100% elevi cu note sub 5 la Evaluarea Națională.

Note mari la clasă, mici la examene, deși nivelul de dificultate s-a înjumătățit

Profesorul Sorin Borodi din Dej și-a propus să analizeze fiecare examen de clasa a VIII-a din 1933 și până astăzi și va continua să facă asta. El dă note de la 1 la 10 fiecărui subpunct al examenului și, în final, face o medie a examenului respectiv.

În 1989 nota dată de profesor la examenul de matematică la admiterea la liceu era de 8,33. În 2016, acest examen este la jumătate ca dificultate, ajungând la 4,27.

“Asta înseamnă că avem reultate mai bune pentru că examenul a scăzut ca nivel de dificultate? Nu! Și nici nu îi ajutăm pe copii să învețe mai mult”, subliniază speaker-ul.

Cât despre cel de-al doilea examen din viață, Bacalaureatul, statisticile arată că, în 2016, din totalul unei generații de absolvenți, doar 71% s-au înscris la susținere, 68% s-au prezentat, din care 74% au promovat acest examen. Marea majoritate a celor care promovează examenul maturității provin de la liceele teoretice. Per total, 50% din totalul unei promoții de absolvenți promovează examenul de Bacalaureat.

Cum pierdem elevii pe drum, din clasa I în clasa a XII-a

Măriuca Talpeș se întreabă exact acest lucru: “Ce se întâmplă cu copiii începând din clasa I până în clasa a XII-a? Nu cumva îi pierdem pe drum?”

În 2004 erau în clasa I 230.000 elevi înscriși, în clasa a IX-a, în 2013, erau 176.000 elevi înscriși la liceu, iar în 2016, doar 161.500 elevi termină clasa a XII-a, înregistrându-se o scădere de peste 30%. Iar examenul de Bacalaureat din această generație este promovat de 50% dintre elevi, adică de 81.000, deci 35% din cei din clasa I. Ceilalți, 65% sunt pierduți pe drum, prin abandon, prin repetenție, plecarea din țară sau, pur și simplu, nu au avut curaj să se prezinte la susținerea examenului.

Dascălii români se cred foarte bine pregătiți, dar copiii urăsc școala

OECD, organismul de cooperare și dezvoltare economică, cel care realizează testele PISA, realizează, o dată la cinci ani, studiul numit TALIS – “Teaching and learning international survey”, ultimul fiind realizat în 2013. În cadrul acestuia, profesorii au fost întrebați ce cred despre pregătirea pe care o au. România se situează pe primul loc din 34 de țări. 98 % din profesorii din România se consideră bine și foarte bine pregătiți la pedagogie. Cele mai bune țări evaluate de PISA la capitolul educație au scoruri mai modeste și se situează pe ultimele locuri: 62% în Finlanda, 64% – Japonia. Așadar o treime din profesorii din Finlanda și Japonia consideră că nu știu suficient încât să meargă la catedră.

A doua parte a studiului vine cu întrebarea cât de bine sunt pregătiți profesorii la materia pe care o predau. 100% din profesorii din România se consideră bine și foarte bine pregătiți, țara noastră ocupând locul I din 34 de țări. Finlanda obține un procent de 65% Finlanda, iar Japonia, 67%.

În 2012 OECD îi întreba pe copii cât de mult le place școala, iar răspunsurile lor au plasat România la coada clasamentului. Concluzia este un cât se poate de clară: elevilor români nu le place școala.

Datele privind evaluarea profesorilor arată că, la examenul de Titularizare din 2016, 13% dintre profesori s-au retras, 21% au obținut note sub 5 și aproape 60% au luat note sub 6.

Totuși, 80,3% dintre profesorii din România au participat la cursuri de formare în ultimele 12 luni, situându-se destul de aproape de media europeană de 88,5%.

Totuși, există școala de performanță

Alte exemple pozitive ale sistemului de învățământ din România sunt rezultatele la Olimpiada Internațională de Matematică. În 1959 România a fost inițiatoarea acestei olimpiade, prima a avut loc la Brașov. De fapt, numele de “olimpia” vine din limba română. România se află în permanență în top 20 la acest concurs.

Apoi, la Olimpiada Internațională de Chimie, în 2016, , la care au participat peste 80 de țări, România a obținut 3 medalii de aur, din care una de aur absolut, cu cel mai mare punctaj. La Olimpiada Internațională de Fizică, elevii români au obținut 2 medalii de aur și 3 de argint, iar la Olimpiada Internațională de Astronomie, aceștia au adus 3 medalii de aur, 1 de argint și 3 bronz.

Școala de performanță îi vizează și pe dascăli. În toate Universitățile TOP 20 din SUA există cel puțin un profesor român de matematică. De asemenea, profesorii români sunt chemați să pregătească loturile de olimpici ale altor țări. Apoi, unele estimări spun că aproximativ 15% din dascălii din România sunt dascăli de elită – profesori vocaționali, care lucrează cu multă pasiune și dedicatie, cu toti copiii din clasă.

Impactul economic al educației

Studiile conduse de profesorul Eric Hanushek de la Universitatea Standford arată faptul că aceste competențe cognitive măsurate de PISA au un impact direct asupra creșterii economice a unei țări. Mai precis, există o relație directă între trendurile de creștere sau scădere a scorurilor la teste și creșterea sau scăderea economică.

2 poze | Vezi galeria

Alături de echipa sa de cercetători Eric Hanushek a folosit datele ultimilor 40 de ani pentru a realiza o predicție pentru viitor pentru România.

Ar exista două variante care au legătură cu copiii care s-au născut în 2015 și 2016, și care, în 2030, când vor susține primul lor examen PISA, vor avea 14 – 15 ani:

Eliminarea Analfabetismului funcțional până în 2030 duce România pe durata următorilor 80 de ani la o creștere suplimentară a PIB cu 1194 miliarde USD, respectiv o creștere suplimentară a salariilor cu 12% pe întreaga durată.
Creșterea scorurilor la testele de Științe și Matematică de la 444 la 475 (unde se situează azi Slovacia) până în 2030 duce România pe durata următorilor 80 de ani la o creștere suplimentară a PIB cu 1371 miliarde USD și la o creștere suplimentară a salariilor cu 15% pe această durată.

Ce competențe cer slujbele viitorului

Potrivit organismului guvernamental american National Science Foundation, 80% din slujbele anilor 2015-2025 cer competențe STEM – Știinte, Tehnologie, Inginerie, Matematică.

De asemenea, indiferent câți copii au în clasă, ce dotări are școală, ce programă școlară au de respectat – profesorii buni aduc cel mai mare impact în creșterea economiei unei țări.

Concluziile sunt acelea că o economie care crește durabil nu se poate face decât cu o creștere a competențelor cognitive ale copiilor. Impactul educației în creșterea economică este enorm, iar cel mai mare impact în acest sens îl are calitatea profesorilor.

Cum poate mediul de afaceri ajuta educația din România

Mediul de afaceri și comunitatea locală de părinți sunt cel mai important factor de schimbare în bine a educației.

Măriuca Talpeș a terminat facultatea de Matematică în 1985, a lucrat în cercetare în domeniul IT pană în 1990. În 1990 împreună cu Florin, soțul său, a înființat Softwin, una dintre primele companii private de software din România, în cadrul căreia coordonează o echipă extinsă de psihologi, profesori și programatori care creează produse software menite să contribuie la rafinarea și dezvoltarea procesului educațional. În 2001 au realizat primele lecții digitale din România pentru Biologie, Geografie, Fizică și Chimie, iar în 2003 – 2009 a lansat comunitățile pentru educație: Didactic.ro, Olimpiade.ro, SuntParinte.ro, ViitoriOlimpici.ro, AdmitereLiceu.ro . În 2015-2016 lansează platformele online Examenultau.ro și ScoalaIntuitext.ro.

“Dascălii pot fi ajutați prin refacerea statutului social al profesorilor. Putem să îi premiem și să le redăm poziția pe care o merită în societate. De asemenea, putem încerca să facem proiecte cu profesorii și copiii lor, împreună cu colegii noștri de birou, să îi scufundăm pe profesori și elevi în cultura organizaționala a echipelor noastre. Apoi, am putea să colaborăm cu profesorii de la școală, devenind parteneri pentru dezvoltarea copiilor nostril. De asemenea, am putea să ajutăm decidenții să ofere alte job-uri pentru dăscălii care nu au vocație sau au performanțe slabe”, a explicat Măriuca Talpeș.

Măsurile propuse petru sprijinirea școlilor implică proiecte precum “Adoptă o școală”, respectiv identificarea profesorilor inimoși, pasionați care să fie ajutați să aibă resursele de care au nevoie : laptop, proiector, materiale didactice; dar întotdeauna să partea materială să fie asociată cu un proiect pe care reprezentanții mediului de afaceri să îl facă împreună cu profesorii, cu copii. De asemenea, o altă propunere vizează sprijinirea și dotarea laboratoarelor de știință, a atelierelor de artă, sălilor de muzică, a bazei sportive, astfel încât acestea să devină atractive pentru copii. La fel de indicate sunt discutțiile cu managerii despre performanța școlii și măsuri de remediere, acolo unde este cazul.

“Pentru a veni în sprijinul copiilor, ar trebui să le dezvoltăm cultura dincolo de școală: vizite la muzee, observatoare astronomice, ateliere de știință, să îi ajutăm să iubească științele aplicate încă de mici, să îi îndrumăm să facă sport organizat, să practice un domeniu legat de artă: artă plastică, muzică, teatru, dans. Iar noi trebuie să fim antrenori pentru copiii nostril, să le citim în fiecare seară cât sunt mici, apoi să dezbatem cărți împreună”, a conchis Măriuca Talpeș.