Mircea Dumitru despre o nouă lege a Educației: „Programele de doctorat trebuie evaluate”

Vocea.biz a stat de vorbă cu principalii decidenți din sistemul de educație, care vor avea un cuvânt de spus în ceea ce privește conținutul unei noi legi a educației, care va fi elaborată abia în februarie 2018 după consultări, de către un grup de lucru special constituit la nivelul Ministerului Educației, conform programului de elaborare a legii propus de minister. În septembrie 2018, legea ar urma să fie dezbătută în Parlament.

Mircea Dumitru, rectorul Universității din București și fost ministru al Educației în guvernul Cioloș consideră că într-adevăr este nevoie de o nouă lege a Educației pentru că legea actuală a fost modificată de prea multe ori și nu se mai înțelege clar ce este valabil și ce nu mai este valabil acum.

„Aveam nevoie de o coordonare și de o clarificare a unui document care a fost foarte mult abuzat. Dacă din 2011 și până acum au fost sute de amendamente, este clar că nu mai avem o lege care să fie structurată limpede, care să fie logic organizată și este nevoie de o rescriere și o clarificare a tuturor acestor puncte. Poate că unele dintre ele vor rămâne, altele vor fi modificate, eliminate sau foarte mult restructurate, nu știu care va fi până la urmă finalizarea acestui proces, dar trebuie să avem un document mai clar și de mai bună calitate.”

Întrebat cum ar trebui realizată evaluarea școlilor doctorale, Dumitru a spus că mai întâi trebuie aprobată o metodologie care spune cum se evaluează progranele de doctorat, după care fiecare școală doctorală ar trebui evaluată în parte.

Rectorul Universității București, despre discursul public al premierului: “Sentimentul pe care îl am este de jenă”

Poroşenko a promulgat controversata Lege a Educaţiei. Restricţii privind predarea în limba minorităţilor naţionale

„Mai întâi se aprobă o metodologie în care scrie cum se evaluează un program și un domeniu de doctorat la matematică, la fizică, la biologie, la geografie, la filosofie, adică la domeniile mari. După ce este aprobată această metodologie generală, se face evaluarea școlilor doctorale din universități. Nu ai cum să nu faci evaluarea din moment ce ai metodologia. Există reguli de evaluare pentru fiecare domeniu și fiecare școală doctorală va fi evaluată, dar nu ai cum să începi evaluarea specifică a unei școli doctorale dacă nu ai un regulament general pentru domeniul în care școala oferă studii doctorale. Doctoratul în matematică se presupune că trebuie să fie la fel și la Baia Mare, și la Craiova, și la Brașov, oriunde se fac studii de doctorat în matematică. Sunt niște standarde pe baza cărora vezi unde se plasează fiecare școală doctorală din fiecare universitate.”

Dumitru mai spune că ar trebui introduse rute școlare diferite, în special în ceea ce privește învățământul profesional, dar care să nu le bloceheze elevilor posibilitatea de a trece dintr-o parte în alta dacă doresc și pot.

„Trebuie să existe rute flexibile, dacă avem un Bacalaureat care este fixat diferențiat pentru diferite tipuri de școli, atunci asta duce la o stratificare socială nedorită, încă de timpuriu. Cu alte cuvinte, copiii care vin din familii defavorizate vor rămâne probabil toată viața în aceeași categorie, chiar dacă merită să treacă într-o altă categorie socială. Școala nu ar trebui să întărească acest gen de stratificare socială, ar trebui să fluidizeze rutele acestea de trecere dintr-o categorie într-alta. Ce ar trebui făcut? Să zicem că te-ai înscris pe o anumită filieră, cum este învățământul profesional, dacă vrei la sfârșit să faci studii universitare, trebuie să ai posibilitatea să poți recupera anumite lucruri ca să poți face trecerea spre universitate. În SUA și în alte țări este posibil așa ceva, nu ești predestinat să rămâi în aceeași categorie în care au fost și părinții tăi. Mobilitatea socială este foarte importantă”, a spus Dumitru.

Rectorul Universității din București mai susține introducerea masteratului didactic și a unei forme de pregătire didactică continuă. În ceea ce privește corelarea studiilor universitare cu piața muncii, Dumitru consideră că universitățile nu pot fi transformate în școli postliceale și că rolul lor este de a pregăti competențe, nu meserii.

„Pericolul este de a transforma universitățile, încet încet, în școli postliceale, care să formeze pentru anumite firme. Deci, cu alte cuvinte, în loc ca firmele să investească să formeze specialiștii, această sarcină ar fi transferată asupra bugetului public. Noi avem un program de pregătire la Facultatea de Matematică și Informatică, dar câte firme au venit să investească într-un astfel de program? Noi la universitate nu-i învățăm meserii, ci competențe. Marile universități din lume nu sunt școli de meserii, îi învață competențe pe studenți, pe baza cărora ei pot să facă foarte multe lucruri”, a spus Dumitru.