Instanța decide pe 30 martie dacă restituie pe masa procurorilor dosarul Piedone-Colectiv. Avocat: „Abuzul în serviciu este o ficțiune, pentru a atrage competența DNA”

Magistrații Curții de Apel București decid în data de 30 mai dacă trimit sau nu înapoi pe masa procurorilor unul dintre dosarele Colectiv, respectiv pe cel în care este vizat fostul edil al Sectorului 4 Cristian Popescu Piedone. La termenul de joi, avocații inculpaților au solicitat restituirea dosarului la Parchet pe motiv că faptele de abuz în serviciu reținute în sarcina lui Piedone și de complicitate al abuz în serviciu de care sunt acuzați subordonații lui nu sunt suficient de clar descrise în rechizitoriu.

Un avocat al funcționarilor care lucrau în Primărie în mandatul fostului edil a invocat nelegalitatea sesizării instanței deoarece în rechizitoriu procurorii nu precizează ce dispoziție legală a încălcat clienta lui,  acuzată de complicitate la abuz în serviciu. „Ce dispoziție legală a încălcat sau a ajutat să fie încălcată clienta mea? Cum să fac o apărare eficientă dacă nu știu de ce e acuzată clienta mea? Rechizitoriul trebuie restituit la Parchet”, a declarat avocatul.

Un alt apărător a susținut că dosarul nu este de competența DNA, ci de cea a Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 4. „Abuzul în serviciu este o ficțiune a procurorului pentru a atrage competența DNA. Trebuie să existe un profit pentru a fi reținută infracțiunea de abuz în serviciu. Cu ce a ajutat firma? Dacă spui ca procuror că (n.r. – inculpatul) a obținut un folos trebuie să descrii fapta, în ce constă acel folos. Trimiteți cauza la parchetul competent, respectiv la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 4”, a declarat alt avocat.

La rândul său, avocatul părților vătămate a solicitat respingerea contestațiilor, spunând că susținerile colegilor lui sunt „simple observații și păreri personale”. „Din susținerile colegilor mei adversari reiese că Piedone doar beneficia de funcția de primar și răspunderea era doar a celor din subordine. La aceștia, la fel! Luați act că inculpații se fac vinovați de faptele descrise în rechizitoriu”, a susținut avocatul părților civile. Instanța se va pronunța în data de 30 martie.

Numele membrilor trupei ”Goodbye to Gravity” decedati in clubul Colectiv au ajuns pe Marte, odată cu…

Patronii clubului Colectiv, patroana firmei care a livrat artificiile şi un pirotehnist, trimişi în judecată într-un…

În data de 5 mai 2016, fostul primar al Sectorului 4 Cristian Popescu-Piedone a fost trimis în judecată de procurorii Direcției Naționale Anticorupție în dosarul Colectiv.

El este acuzat de săvârșirea a două infracțiuni de abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru altul un folos necuvenit, cauzând vătămarea intereselor legitime ale unor persoane fizice și ale sectorului 4 al municipiului București.

În dosar, au fost deferite justiției alte trei persoane din cadrul primăriei, la data faptelor, pentru complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru altul un folos necuvenit, cauzând vătămarea intereselor legitime ale unor persoane fizice și ale sectorului 4 al municipiului București, respectiv: Aurelia Iofciu — șef al Serviciului autorizări comerciale, Larisa Luminița Ganea — consilier superior, Ramona Sandra Moțoc — referent superior, ambele în cadrul aceluiași serviciu.

DNA precizează că primarul și funcționarii serviciului de autorizări comerciale aveau exclusiv competența de a emite acorduri și autorizații de funcționare pentru societățile comerciale cu obiect de activitate baruri, cluburi, restaurante.

Potrivit procurorilor anticorupție, autorizarea funcționării SC Colectiv Club SRL, ca unitate de alimentație publică fără autorizarea de securitate la incendiu, de către Piedone, cu sprijinul inculpatelor Iofciu și Ganea, a determinat un folos necuvenit pentru firma respectivă în cuantum de peste 62.000 lei și punerea permanent în pericol a vieții, sănătății, integrității corporale a celor care s-au aflat în incinta clubului în perioada ianuarie — 30 octombrie 2015, prin acceptarea funcționării acestuia în lipsa măsurilor tehnice de prevenire sau reducere a urmărilor în caz de incendiu, generatoare de risc pentru clienți și angajați.