Cercetătorii români au creat un “tun spaţial” care să protejeze Pământul împotriva asteroizilor şi meteoriţilor

O echipă de cercetători români a creat un ansamblu care funcţionează ca un “tun spaţial cu lumină concentrată” şi ce are ca scop protecţia Pământului contra asteroizilor, dar poate alimenta cu energie suplimentară navele spaţiale, sateliţii sau staţiile orbitale. Cea mai mare provocare o reprezintă costurile, care sunt uriaşe. Invenţia a fost prezentată la Ediția a XV-a a Salonului Internațional al Cercetării, Inovării și Inventicii PRO INVENT 2017, organizat de Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca.

Invenţia celor de la COMOTI – Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Turbomotoare se referă la un tun cu lumină concentrată plasat în spaţiu pe orbită circumsolată care colectează lumina solară pe care o concentrează şi dirijează spre asteroizii ce pot intra pe traiectorii de coliziune cu Pământul. Lumina solară poate fi dirijată însă şi către nave spaţiale, staţii orbitale sau sateliţi pentru alimentarea cu energie suplimentară sau către deşeurile de pe orbita Pământului pentru eliminarea acestora. De asemenea, tunul poate fi folosit pentru a dirija lumina către suprafeţele planetelor şi sateliţilor naturali pentru terraformarea acestora.

Potrivit celor de la COMOTI, în funcţie de aplicaţie, lumina concentrată de acest tun poate fi de câteva mii de ori mai intensă decât radianţa solară de la nivelul orbitei Pământului. Tunul spaţial este alcătuit dintr-o oglindă parabolică mare şi o oglindă parabolică mică orientată cu concavitatea spre oglinda mare. Ambele oglinzi au acelaşi funct focal şi sunt construite din folii reflectorizante aplicate pe plăci subţiri din material compozit pe bază de fibre grafit.

Puterea tunului depinde de pătratul razei oglinzii mari care colectează puterea solară. De exemplu, explică cercetătorii, când raza oglinzii mari este de 10m, puterea tunului este de 427 kW, iar când raza este de 100m, puterea tunului este de o sută de ori mai mare, adică 42.700 kW. Potrivit celor de la COMOTI, la asemenea puteri deşeurile spaţiale sunt vaporizate integral iar asteroizii sunt deviaţi, datorită vaporilor formaţi care îi împing de pe traiectoria de coliziune cu Pământul.

Când vine sfârșitul lumii. Anunţul făcut de NASA

Un asteroid gigantic se îndreaptă către Pământ

6 poze | Vezi galeria

“Este un sistem de protecţie al Pământului împotriva asteroizilor şi meteoriţilor. Una dintre condiţii este însă ca respectivul corp să fie receptat din timp, pentru a se putea aplica mai multe tentative în vederea devierii sau distrugerii. Este o soluţie care chiar are sorţi de izbândă, fiind bazată pe calculele făcute de cercetători. Rezultatele sunt foarte bune şi favorabile, singurul lucru care mai trebuie făcut este ca mai multe state să creeze o colaborare internaţională, deoarece materialele utilizate sunt foarte scumpe. Ar fi prematur să facem estimări privind costurile, deoarece trebuie stabilite dimensiunile finale, fiind mai multe soluţii pe diferite dimensiuni. Principiul este însă acelaşi, funcţionează identic indiferent de care formă este aleasă. Preţul este unul foarte mare, mai mult ca orice satelit creat până acum”, a declarat pentru Vocea.biz Horaţiu Şerbescu de la COMOTI.

Ideea tunului, brevetată anul acesta şi care va fi prezentată şi la Geneva, este a inginerului Constantin Sandu, de la Institutul de Cercetare-Dezvoltare Turbomotoare COMOTI București, cel care a venit şi cu ideea unei nave spațiale dotată cu motoare magnetoplasmodinamice de foarte mare putere pentru transportul de pasageri și materiale în întregul sistem solar.

Şerbescu spune că tunul este mai performant decât cel propus de Agenţia Spaţială Europeană (ESA).

“Eficienţa face acest tun diferit faţă de alte idei anterioare. Faptul că are la bază un principiu uşor, adică reflexia luminii şi colimatarea ei, adică crearea undelor paralele de lumină. Nu este un sistem laser, care ar încălzi doar într-un punct infim o suprafaţă enormă. Este o abordare mult mai promptă şi sperăm că se va materializa în viitorul apropiat. Cei de la ESA propuneau o altă soluţie constructivă, un laser, dar care nu are sorţi de izbândă,” a spus cercetătorul.

Fondat în anul 1985, sub denumirea de Centrul de Cercetare Ştiinţifică şi Inginerie Tehnologică pentru Motoare de Aviaţie – în cadrul fostului institut de aviaţie INCREST, COMOTI devine în anul 1996, urmare a evaluării instituţionale şi acreditării, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Turbomotoare – COMOTI.