Senatul a admis cererea de reexaminare a preşedintelui privind incompatibilităţile aleşilor locali

Plenul Senatului a admis luni cu 81 de voturi ”pentru”, zece abţineri şi zece voturi ”împotrivă” cererea de reexaminare a preşedintelui Klaus Iohannis privind Legea 161/2003, prin care a fost eliminată incompatibilitatea funcţiilor de primar, viceprimar, preşedinte şi vicepreşedinte de CJ cu cea de reprezentant în adunările generale ale societăţilor comerciale de interes local sau de reprezentant al statului în adunarea generală a unor societăţi, informează News.ro.

Potrivit proiectului adoptat de Senat, funcţiile de primar şi viceprimar, primar al municipiului Bucureşti, preşedinte şi vicepreşedinte al consiliului judeţean sunt incompatibile cu funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, director general, manager, administrator, membru al Consiliului de administraţie sau cenzor, sau orice funcţie de conducere, ori de execuţie la societăţile comerciale, cu excepţia reprezentanţilor în adunarea generală a acţionarilor la societăţile reglementate de legea societăţilor nr. 31/1990, a membrilor în consiliile de administraţie a unităţilor şi instituţiilor de învăţământ de stat sau confesionale şi a spitalelor publice din reţeaua autorităţilor administraţiei publice locale sau a altor reprezentanţi ai instituţiilor publice din subordinea unităţilor administrativ-teritoriale sau la care unitatea administrativ-teritorială pe care o conduc deţine participaţie.

Senatul a fost primă cameră sesizată, urmând ca forul decizional în acest caz să fie Camera Deputaţilor.

În cererea de reexaminare trimisă Parlamentului în noiembrie 2016, preşedintele Iohannis a precizat că nu se opune, din principiu, eliminării acestor incompatbilităţi, însă a susţinut că eliminarea trebuie să se facă prin reglementări clare, fără a genera practici neunitare.

Audierile pe tema violenţelor din 10 august, scoase de pe ordinea de zi a Comisiei de…

Călin Popescu Tăriceanu și-a delegat atribuțiile către Țuțuianu pentru perioada 9-11 iulie

”Este incontestabil dreptul legiuitorului de a adapta regimul juridic al incompatibilităţilor în funcţie de noile realităţi sociale şi de necesitatea protejării intereselor comunităţilor locale. Considerăm însă că intervenţiile legislative nu trebuie să afecteze substanţa acestui regim şi trebuie să fie realizate într-o modalitate clară, previzibilă, astfel încât, pe de o parte, alesul local să-şi poată conforma conduita, iar pe de altă parte să fie exclusă posibilitatea unei interpretări care să genereze o practică neunitară. Or, legea transmisă la promulgare nu răspunde acestor cerinţe”, a scris preşedintele în cererea de reexaminare.

Iohannis a susţinut că legea care i-a fost trimisă pentru promulgare permite interpretarea ca alesul local să poată fi membru al unei societăţi comerciale, fără vreo distincţie în ceea ce priveşte interesul colectivităţii locale. În plus, nu este indicată sfera teritorială de desfăşurare a activităţii economice a societăţilor comerciale de interes local.

”Sfera de reglementare a prevederilor articolului unic pct.1 şi 4, pe de o parte, şi a celor de la articolul unic pct. 3 şi 5, pe de altă parte, din legea transmisă la promulgare se suprapune parţial, însă cu caracter contradictoriu, ceea ce este de natură să genereze incertitudine juridică şi practică instituţională inconsecventă. Astfel, deşi se menţine incompatibilitatea alesului local cu funcţia de membru al consiliului de administraţie (articolului unic pct.1 şi 4), prin completarea de la pct. 3 şi 5 din lege se prevede că activitatea alesului local în calitate de membru al consiliului de administraţie al unei entităţi economice din subordinea sau la care unitatea administrativ-teritorială pe care o conduce deţine participaţie sau al unei entităţi de învăţământ locale nu este retribuită”, este o altă neconcordanţă reclamată de către preşedinţie.

De asemenea, reexaminarea este cerută şi pentru că în textul legii sunt folosite sintagme cu caracter general, imprecise din punct de vedere juridic precum ”entitate economică” sau ”entitate de învăţământ locală”.

Camera Deputaţilor a adoptat, pe 4 octombrie, legea PNL-ALDE-UDMR care prevede eliminarea incompatibilităţii funcţiei de primar, viceprimar, preşedinte şi vicepreşedinte de CJ cu cea de reprezentant în adunările generale ale societăţilor comerciale de interes local sau de reprezentant al statului în adunarea generală a unor societăţi.

Potrivit proiectului, funcţia de primar şi viceprimar, primar al municipiului Bucureşti şi vicepreşedinte al consiliului judeţean este incompatibilă cu funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, director general, manager, administrator, membru al Consiliului de administraţie sau cenzor, sau orice funcţie de conducere, ori de execuţie la societăţile comerciale, cu excepţia reprezentanţilor în adunarea generală a acţionarilor, inclusiv băncile sau instituţiile de credit, societăţile de asigurare sau financiare, la regiile autonome de inters naţional, la companiile şi societăţile naţionale, precum şi la instituţii publice.

Comisia de muncă din Senat a eliminat din textul legii incompatibilitatea funcţiilor de primar, viceprimar, preşedinte şi vicepreşedinte de CJ cu cea de reprezentant în adunările generale ale societăţilor comerciale de interes local sau de reprezentant al statului în adunarea generală a unor societăţi.

Primarii urmează să deţină aceste funcţii, dar fără a fi remuneraţi, potrivit proiectului.

Potrivit raportului comisiei de administraţie, printre atribuţiile primarului, prevăzute la articolul 62 din Legea 215/2001, este şi aceea de reprezentare a unităţii administrativ teritoriale  în relaţiile sale cu alte autorităţi, cu persoane fizice sau juridice române ori străine, ceea ce face ca participarea primarului în consiliile de administraţie ale regiilor de interes locale sau ale societăţilor comerciale de interes local  să fie o obligaţie a acestora.

În plus, consiliile locale, respectiv consiliile judeţene, exercită drepturile şi obligaţiile corespunzătoare participaţiilor deţinute la societăţi comerciale sau regii autonome în condiţiile legii, ceea ce înseamnă că au ca atribuţie legală protejarea intereselor comunităţii pe care o reprezintă.