Invenția inedită a doi tineri din Iași: limbajul mimico-gestual, tradus în timp real cu ajutorul unei aplicații și al unui braț robotic

Aproape 24.000 de persoane din România au handicap de auz, însă doar 148 de interpreți mimico-gestuali sunt autorizați la nivel național. În sprijinul persoanelor cu o astfel de deficiență vin, însă, doi tineri IT-iști din Iași, care au creat proiectul „DeafBot” ce traduce în timp real limbajul mimico-gestual.

Mihai Balaban și Marian Nechifor se cunosc încă din perioada adolescenței, când ambii erau elevi la Liceul de Informatică „Grigore C. Moisil” din Iași. Și-au continuat apoi studiile la Facultatea de Informatică din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, iar acum lucrează în domeniul IT.

Recent, cei doi tineri au prezentat proiectul „DeafBot”, prin intermediul căruia este facilitată comunicarea cu persoanele cu deficiențe de auz.

Cum funcționează „DeafBot”

Cum să reduci facturile la gaze cu 20% în lunile de iarnă. Așa vei plăti mai…

O echipă de studenţi şi profesori din Galați participă la concursul de inovaţii alimentare de la…

Concret, cu ajutorul unui braț robotic și al unei aplicații limbajul mimico-gestual poate fi tradus în timp real.

„În momentul în care discuți cu o persoană care este surdo-mută poți orienta camera telefonului către persoana respectivă, iar semnele vor fi traduse în text sau în voce în timp real. La fel și invers: atunci când eu vorbesc va fi un avatar sau în cazul nostru, pentru demo, mâna robotică care să gesticuleze”, a explicat pentru Vocea.biz Mihai Balaban, unul dintre inventatori.

„În plus, pentru că în limbajul mimico-gestual semnele sunt diferite pentru fiecare limbă, aplicația va fi deschisă comunității, astfel încât persoanele care le știu să poată introduce semne în baza de date. Aplicația va fi compusă din mai multe module și va fi disponibilă pe mobil, web și desktop și la fel va fi și tool-ul de introdus semnele – într-o bază de date centralizată, pentru mai multe limbi”, a adăugat el.

Ideea le-a venit în urma unei experiențe proprii.

„S-a întâmplat să ne întâlnim cu un caz de genul acesta, în care nu puteam să comunicăm și atunci ne-am decis să facem aplicația. Am căutat, am văzut că nu mai există nimic similar, cu funcționalități la care ne gândeam noi, și am decis să le implementăm”, a povestit Mihai Balaban.

„Totul s-a petrecut acum câteva luni. A mai trecut apoi o perioadă până am început efectiv să lucrăm, timp în care am căutat să vedem dacă mai există ceva implementat, am căutat să vedem câte persoane cu deficit de auz există…”, a completat el.

Brațul bionic, printat de o imprimantă 3D

Brațul robotic a fost realizat cu ajutorul unei imprimante 3D, iar procesul a durat nu mai puțin de două săptămâni. Nici partea de programare nu a fost simplă.

„În total, lucrăm de circa două luni. Momentan, proiectul este în dezvoltare, am prezentat doar un prototip”, a precizat inventatorul.

Pentru ca totul să poată fi implementat, Mihai Balaban și Marian Nechifor au nevoie de circa 30.000-50.000 de euro, bani pe care speră să-i obțină cu ajutorul programului Innovation Labs 2017 și al investitorilor. Dacă suma va fi strânsă, aplicația ar putea deveni funcțională în aproximativ șase luni.

Mai mult, „DeafBot” și-ar putea găsi aplicabilitatea și în ceea ce privește implementarea articolului din Legea Audiovizualului care obligă televiziunile cu acoperire națională, cât și pe cele locale să asigure interpretare mimico-gestuală pentru „cel puțin 30 de minute din programele de ştiri, de analize şi dezbatere pe teme politice şi/sau economice de actualitate din timpul zilnic de emisie”.

„Proiectul are un potențial foarte mare pentru că acel avatar poate fi introdus și la TV pentru a traduce orice conținut”, a subliniat Mihai Balaban pentru Vocea.biz.

În prezent, potrivit statisticilor oficiale ale Autorității Naționale pentru persoanele cu Dizabilități (ANPD), aproape 24.000 de români suferă de handicap auditiv. Dintre aceștia, peste 1.600 sunt copii.

Pentru persoanele cu o astfel de deficiență, în întreaga țară există 43 de centre de îngrijire și asistență, 5 centre de integrare prin terapie ocupațioanlă și 38 de centre de recuperare și reabilitare.

Din totalul de circa 22.000 de adulți cu handicap auditiv din România, doar aproximativ 3.500 sunt angajați, cei mai mulți în București, Timiș și Prahova, conform ANPD.

La nivel național, există 148 de interpreți autorizați ai limbajului mimico-gestual.