Bilanțul primului an în care nu s-a mai fumat în localuri: mai puține spitalizări, venituri mai mari pentru restaurante

Interzicerea fumatului în baruri și restaurante, în urmă cu un an, a dus deja la o scădere ușoară a îmbolnăvirilor asociate cu fumatul, iar cifrele de afaceri ale localurilor sunt în creștere se arată într-un bilanț al efectelor legii realizat de platforma ”2035 fără tutun”, o alianță de ONG-uri, medici și instituții care își propune reducerea fumatului și a bolilor cauzate de acest obicei.

Potrivit platformei, Legea nr. 15/2016 a reprezentat prima politică ce a avut un impact direct asupra sănătății publice, o măsură care a fost elaborată cu ajutorul a peste 250 de organizații non-guvernamentale și experți naționali și internaționali.

La un an după intrarea în vigoare a interdicției de a se fuma în toate spațiile publice închise s-a remarcat o scădere a numărului de îmbolnăviri asociate fumatului, se arată în bilanț.

Potrivit datelor furnizate de Ministerul Sănătății privind externările din spitale în perioada martie-august 2016 comparativ cu aceeași perioadă din 2015 s-au înregistrat cu 5,4% mai puține externări pentru adulții spitalizați pentru boli ischemice coronariene (1.267 de cazuri în minus).

România şi Bulgaria au cel mai mare număr de fumători, raportat la populaţie

Combaterea fumatului tradiţional: Industria tutunului optează pentru produse de substituţie; autorităţile sunt împotriva oricărui produs cu…

Externările pentru adulţii spitalizaţi pentru accident vascular cerebral au scăzut cu 11,5% (88 cazuri), iar externările pentru adulţii spitalizaţi pentru exacerbare a bronhopenumoniei obstructive cronice sau astm au scăzut cu cu 1,7% (638 cazuri).

De asemenea, în cazul copiilor spitalizaţi pentru exacerbare a astmului sau pentru o infecție acută de căi respiratorii superioare (IACRS) s-a observat o scădere de 5,4% (708 cazuri).

”Dacă urmărim datele statistice, vedem că 1.993 adulți și 708 copii nu au mai necesitat spitalizare pentru o acutizare a unei boli provocate sau agravate de fumat în 2016, comparativ cu aceeași perioadă a anului 2015. Implementarea legii a fost singura schimbare semnificativă produsă în acest interval, deci putem considera în mod rezonabil că îmbunătățirea este în directă legătură cu aplicarea legii”, a declarat fostul ministru al Sănătății, Vlad Voiculescu.

”Acest fenomen s-a înregistrat și în alte țări în care s-au aplicat măsuri ferme de reducere a fumatului în spații publice”, a adăugat acesta.

Cifre de afaceri mai mari raportate de localuri

Potrivit bilanțului, temerile privind pierderile financiare pe care localurile ar fi urmat să le sufere în cazul interzicerii fumatului nu au fost justificate, acestea raportând cifre de afaceri mai mari în perioada după instalarea interdicției decât înainte.

Potrivit datelor agregate de ANAF, cifra de afaceri a barurilor a crescut în medie cu 5,1% la 6 luni după interzicerea fumatului, comparativ ultimele 6 luni înainte de lege.

De asemenea, cifra de afaceri a restaurantelor a crescut în medie cu 10,9% la 6 luni după interzicerea fumatului, comparativ cu cifrele înregistrate în ultimele 6 luni înainte de lege.

Potrivit platformei ”2035 fără tutun”, legea privind interzicerea fumatului în toate spațiile publice închise a beneficiat de o largă susținere a populației, gradul de aprobare a măsurii crescând la șase luni după implementarea interdicției.

Astfel, potrivit studiilor realizate înainte și după intrarea în vigoare a măsurii realizate de Asociația React și institutul de sondare IRES, nivelul de aprobare al legii varia, înainte de aplicarea interdicției între 72% și 84%.

Studiile realizate după intrarea în vigoare a interdicției au arătat un nivel de susținere de 80%, inclusiv în rândul a 64% dintre repondenții fumători.

42.000 de români mor în fiecare an din cauza fumatului

Statisticile arată că în fiecare an peste 42.000 de oameni mor în România de boli asociate consumului de tutun, fumatul reprezentând principala cauză de deces prevenibilă din țara noastră.

Dintre aceștia, 5.000 sunt fumători pasivi.

Studiile arată că 26,7% din populaţia României de peste 15 ani fumează zilnic, adică 4,4 milioane de fumători. Dacă se adaugă populația care fumează ocazional, numărul de fumători crește la cinci milioane.

Medicii atrag atenția că fumatul reprezintă, în special, un factor de risc major pentru bolile cardiovasculare, responsabile pentru 60% din decesele înregistrate în ţara noastră.

De asemenea, cancerul bronhopulmonar reprezintă cea mai răspândită formă de cancer în ţara noastră.

În anul 2014, se înregistrau 32.042 de bolnavi de cancer bronhopulmonar, dintre care 8.569 cazuri noi, în condițiile în care studiile arată că nouă din zece dintre cancerele bronhopulmonare sunt cauzate de fumat.

Conform statisticilor OMS, mortalitatea din cauze asociate consumului de tutun (cancer al gurii şi faringelui, laringelui, traheii, bronhiilor, pulmonar si esofag, boală cardiacă ischemică, boala pulmonară obstructivă cronică) este în România de de 401,69 de cazuri la 100.000 locuitori, faţă de media UE de 186,14 la 100.000 de locuitori.

Obiectiv pentru următorii 20 de ani

Îngrijorătoare, însă, este prevalența fumatului în rândul tinerilor. Un studiu efectuat în 2013 arăta că 33,9% dintre elevii cu vârsta cuprinsă între 13 și 15 ani fumaseră cel puțin odată în viață, dintre care 15,1% își aprinseseră prima țigară la șapte ani sau chiar mai devreme.

În rândul elevilor de 15 și 16 ani, procentul fumătorilor se ridica la 29%.

Platforma ”2035 fără tutun” atrage atenția că bolile cronice provocate de fumat nu apar imediat, ci după 15 – 20 de ani de consum, motiv pentru care și-a propus ca până în 2035 să reușească, prin diferite campanii, reducerea procentului de fumători minori la mai puțin de 5% din populație.

Strategia prevede combinarea campaniilor de conștientizare a pericolelor pentru sănătate pe care fumatul le presupune cu politici de restricţionare a accesului la produse de tutun prin surse comerciale.